LEUL plătește oalele sparte de politicieni

Anul abia încheiat ar fi trebuit să fie unul pozitiv pentru leu. Cu o alianță stabilă la guvernare, cu una din cele mai importante creșteri economice din UE, existau cele mai favorabile premise. Dar…

După un 2016 încheiat cu un curs de 4,5471 lei, euro a scăzut în 8 februarie la 4,4888 lei.

Între timp, în noaptea de 31 ianuarie/1 februarie a fost emisă celebra OUG 13, care a provocat cele mai mari proteste de stradă din ultimii 27 de ani.

Puțini credeau că „mămăliga” românească va avea tăria să rămână în stradă în ciuda frigului care se abătuse asupra României. Chiar dacă ordonanța a fost retrasă, răul fusese făcut. Leul a devenit „victima” unor politicieni care au început prin a da vina pe propriul guvern (!), de unde și moțiunea de cenzură anti-Grindeanu, pe multinaționale, pe finanțarea străină. Încă puțin și ar fi reapărut „agenturilii străine”. Dar acestea au lăsat locul „statului paralel”.

Euro s-a stabilizat în dreptul pragului de 4,5 pentru câteva luni, după care scăderea constantă a încrederii în performațele guvernamentale l-a dus spre 4,6 lei. Creșterea salariilor bugetarilor și a pensiilor în dauna investițiilor în infrastructură, a împins deficitul de cont aproape de pragul critic de 3%, adâncind, de asemenea, deficitul comercial, prin creșterea consumului, implicit a importurilor.

Oficialii BNR au atras atenția încă de la începutul lui 2017 asupra faptului că leul nu avea spațiu de apreciere, ca în alți ani, și că va fi mai atentă la nivelul dobânzilor, odată cu reducerea volumului de împrumuturi în valută de la 65%, din totalul de creditare, la circa 40%.

Pragul de 4,6 lei este depășit la începutul lui noiembrie, spre finalul lunii fiind atins un nou maxim istoric de 4,6551 lei.

Cea mai mare parte a lui decembrie a fost calmă, datorită vânzărilor de valută la care au recurs companiile care își pregăteau sumele necesare pentru plata taxelor și impozitelor dar și a bonusurilor salariale.

Ultima săptămână a anului a găsit leul decuplat de celelalte monede din regiune, care s-au apreciat față de euro. De altfel, cea poloneză a reușit să se aprecieze de la 4,41, la finalul lui 2016, la 4,18 zloți, în timp ce cea maghiară a încheiat anul în jurul pragului de 310 forinți.

După mini-vacanța de Crăciun cursul a urcat la 4,6515 lei iar ultima ședință a anului s-a deschis la 4,654 lei. Presiunea pe cumpărarea de valută a provocat atingerea unui nou maxim istoric, de 4,6597 lei, însă cotațiile euro au sărit până la 4,674 lei, valori care nu au mai fost atinse vreodată.

Încordarea din piața valutară s-a reflectat și la nivelul caselor de schimb bancare, unde euro se vindea între 4,71 și 4,738 lei.

Media anuală de 4,55 lei folosită de guvern pentru proiecția bugetară din 2018 pare a fi un reper fără valoare, având în vedere situația încordată din economie, nemulțumită de „revoluțiile fiscale” care au bulversat atât patronatele cât și sindicatele.

Membrii CFA România văd o valoare medie a euro în următoarele șase luni de 4,6891, miza crescând pentru orizontul de 12 luni la 4,7329 lei.

Nici segmentul monetar nu arată mai bine, creșterea inflației provocând majorarea dobânzilor, obligând BNR să împrumute băncile comerciale, prin operațiuni de tip repo.

Pentru cei de la CFA România indicele ROBOR la trei luni va sări în următoarele 12 luni la 3,25%.

Începând cu luna septembrie indicii ROBOR au reînceput să crească, după o lungă perioadă în care au stagnat în apropierea nivelului de 1%, în condițiile în care creditarea în lei a crescut mult mai rapid decât cea în valută.

Indicele la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, care afectează în mod direct nivelul ratelor la împrumuturile de nevoi personale, a încheiat anul trecut la 2,05%, comparativ cu 0,9% la finalul lui 2016. Reamintim că acest indice nu a mai depășit pragul de 2% din noiembrie 2013. Conform BNR, o eventuală creștere la 4% ar pune în dificultate majoritatea companiilor și ar frâna semnificativ investițiile.

La rândul său indicele ROBOR la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a încheiat 2017 la 2,27%, față de 1,11% la finalul celui precedent

Ajutat de evoluțiile de pe piețele internaționale, unde dolarul și francul elvețian au pierdut teren în fața euro, leul s-a putut aprecia față de acestea.

Ultima ședință din decembrie a adus un curs al dolarului de 3,8915 lei, comparativ cu 4,3408 lei la începutul anului, în timp ce francul elvețian a coborât de la 4,2210 la 3,990 lei

De la 1,04 dolari, la începutul anului, atunci când moneda americană beneficia de suportul investitorilor, care mizau pe cele trei majorări ale dobânzii-cheie a Fed din 2017 dar și pe optimismul privind politica economică a noului președinte al SUA, la sfârșitul lui decembrie euro a urcat până la 1,2026 dolari, maximul ultimelor trei luni, piețele americane închizând 2017 la 1,2005 dolari.

Deprecierea monedei americane a fost un avantaj pentru mărfurile denominate în dolari, care au beneficiat, de asemenea, de redresarea comerțului și a cererii mondiale.
Bitcoin, marea surpriză a ultimilor ani, a încheiat 2017 la o valoare de 14.310,94 dolari, recuperând o parte din pierderile suferite după decizia luată de autoritățile sud-coreene de a interzice schimburile anonime de cripto-monede și de a întări lupta împotriva utilizării acestora în scopul spălării banilor.

Analiza cuprinde perioada 3 ianuarie – 29 decembrie 2017​.

Radu GEORGESCU