Mituri despre PILONUL I și PILONUL II de pensii!

Intenția mai mult sau mai puțin discretă a guvernanților de a naționaliza banii strânși în Pilonul II de pensii este însoțită de fumigene populiste care vin să ușureze acest furt prin „anestezierea” victimelor.

Pentru a restabili limitele adevărului, Adrian Codirlașu, vicepreședintele AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România) a scris un text publicat în newsletterul Asociației.

Mitul Nr. 1: Pilonul I și Pilonul II au același regim de proprietate

Pilonul I reprezintă pensia publică, pensie care este plătită de stat prin contribuțiile (impozitele) prezente plătite de către populația activă, pentru pensionarii actuali.

Pilonul II reprezintă pensia privată obligatorie, care se constituie pe baza contribuțiilor private obligatorii ale participantului la un fond de pensii private.

În timp ce pensia de Pilon I reprezintă o obligație a statului, plătită din fonduri publice, pensia privată (Pilon II) este proprietatea privată a participantului la un fond de pensii private. Conform Legii 411/2004: „Art. 48. – (1) Participantul este proprietarul activului personal din contul său”.

Un exemplu în acest sens este și tratamentul în cazul decesului participantului. Astfel, în cazul pensiei publice, dreptul de a o primi este pierdut în momentul decesului, însă în cazul pensiei private (Pilon II) acest drept este transferat moștenitorilor. Astfel dreptul de proprietate este confirmat de faptul că pensia privată de Pilon II este moștenită. Nu putem lăsa ca moștenire ceva ce nu este al nostru.

Mitul Nr. 2: Valoarea pensiei publice este sigură

Conform Constituției, dreptul la pensie publică este garantat. Însă valoarea pensiei publice nu este garantată. Atât valoarea pensiei, cât și vârsta de pensionare sunt stabilite prin lege. Lege care se poate modifica în funcție de situația economică viitoare. De exemplu, prin majorarea vârstei de pensionare.

Populația României a scăzut cu circa 3,5 milioane de locuitori în ultimii 30 de ani. Acest trend demografic va continua în condițiile atât a sporului natural negativ cât și al emigrației. Astfel, la nivelul anilor 2035-2040 se va ajunge la situația ca o persoană activă să susțină în jur de 2,5 pensionari (față de în jur de 1,3 în prezent). În aceste condiții, sistemul de pensii publice va avea probleme de sustenabilitate. Prin urmare, soluțiile de echilibrare vor putea fi: majorarea taxării, majorarea mai lentă a valorii pensiei sau chiar stagnarea ei, creșterea vârstei de pensionare (ceea ce conduce implicit la reducerea intervalului în care este primită pensia de către pensionar și la reducerea valorii totate a pensiilor primite).

Mitul Nr. 3: Sistemul public de pensii are randament

Rolul sistemului public de pensii este solidaritatea socială. Pensiile actuale sunt plătite din contribuțiile de asigurări sociale ale persoanelor active. În condițiile în care aceste contribuții sunt insuficiente, diferența este completată de stat prin împrumuturi. Aceasta este situația actuală în România, sistemul public de pensii este în deficit, acest deficit fiind finanțat prin împrumut.

În cazul în care s-ar calcula „randamentul” Pilonului I, acesta ar fi puternic negativ. De exemplu, calculând în termeni reali, ca procent din salariul mediu, contribuția este de 21.25% din salariul mediu timp de aproximativ 40 de ani, iar pensia primită este de până la 45% din salariul mediu timp de aproximativ 10 ani. Astfel, „randamentul” ar fi pozitiv fie dacă angajatul ar contribui la bugetul de asigurări sociale (ar lucra) maxim 20 de ani, fie dacă ar trăi ulterior pensionării cel puțin 20 de ani. În cazul în care este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, „randamentul” devine și mai negativ.

Mitul Nr. 4: Contributorii la Pilonul II pot pierde toate contribuțiile virate

Activele fondurilor private de pensii sunt strict segregate de activele administratorului fondului privat de pensii. Aceste active sunt ținute, iar valoarea lor calculată de o instituție depozitară (banca), independentă de administratorul fondului de pensii. Prin urmare, falimentul administratorului fondului de pensii private nu afectează activele fondului de pensii private administrat (fondul de pensii nu intră în faliment nici în cazul falimentului administratorului).

De asemenea, ca și în cazul depozitelor bancare, pentru fondurile de pensii funcționează o schemă de garantare a contribuțiilor. Astfel, contributorului îi sunt garantate toate sumele depuse din care se deduc comisioanele plătite.

Valoarea activelor precum și istoricul contribuțiilor pot fi consultate online, administratorii fondurilor de pensii private având aplicații online în acest sens (aplicațiile fiind similare celor de internet banking).

Mitul Nr. 5: Fondurile private de pensii nu contribuie la dezvoltarea pieței de capital românească

Fondurile private de pensii au investit aproximativ 90% din active în România.

Fondurile private de pensii sunt investitorul instituțional nr. 1 pe Bursa de Valori București, având dețineri de aproximativ 1,9 mld. EUR la companii cotate pe Bursa de Valori București, adică 20% din acțiunile liber tranzacționate (free float) și asigurând 15% din lichiditatea pieței.

De asemenea, fondurile private de pensii sunt investitorul instituțional nr. 2, după sistemul bancar, pe piața titlurilor de stat, deținând aproximativ 14% din emisiunile de obligațiuni guvernamentale.

Rolul fondurilor de pensii private pe piața de capital românească a fost remarcat și de către Comisia Europeană, care, în Raportul de Țară publicat în 2018 menționează: „reformarea pilonului II de pensii poate reduce sustenabilitatea sistemului de pensii și performanțele pieței de capital locale”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.