Noi obligatii si cheltuieli sunt puse in sarcina angajatorilor pentru beneficiul nejustificat al sindicatelor, sustin reprezentantii intreprinzatorilor. Sunt prevederi trecute in modificarile aduse Legii Dialogului Social.
I. Legea nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 62/2011
In Monitorul Oficial, Partea I, nr. 26 din 14 ianuarie 2016 a fost publicata Legea 1/2016 pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, care cuprinde prevederi privind:
– Redefinirea sectoarelor de activitate, ca sectoarele economiei nationale care se stabilesc de catre Consiliul National Tripartit si se aproba prin hotarare a Guvernului.
– Instituirea obligatiei angajatorilor de retinere si virare a cotizatiilor de sindicat: La cererea organizatiei sindicale si cu acordul membrilor acestora, angajatorii vor retine si vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata. Cotizatia platita de membrii de sindicat este deductibila in cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, potrivit prevederilor Codului fiscal.
– Instituirea reprezentativitatii indirecte sindicale la nivel de unitate: In cazul in care sindicatul nu este reprezentativ, reprezentarea se face de catre federatia la care este afiliat sindicatul, daca federatia este reprezentativa la nivelul sectorului din care face parte unitatea.
– Limitarea asocierii: Un angajator poate fi afiliat, la nivel national, la o singura federatie patronala. De asemenea, o federatie patronala poate fi afiliata, la nivel national, la o singura confederatie patronala de rang superior.
– Negocierea contractelor colective de munca si la nivelul regiilor autonome, companiilor nationale, asimilate grupurilor de unitati, precum si la nivelul autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, intre conducatorul autoritatii sau institutiei publice si sindicatele legal constituite si reprezentative. In contractele colective de munca incheiate la nivel de sector de activitate, pentru personalul din sectorul bugetar, partile vor stabili expres modalitatile de negociere a contractelor colective de munca la nivelul autoritatilor si institutiilor care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, autoritati/institutii aflate in coordonarea sau in subordonarea autoritatii publice centrale.
II. Pozitia CNIPMMR privind prevederile Legii nr. 1/2016
Legea nr. 1/2016 pentru modificarea si completarea Legii dialogului social nr.62/2011 cuprinde prevederi exclusiv pentru sustinerea intereselor sindicatelor, in detrimentul angajatorilor si patronatelor (incasarea cotizatiei de sindicat cu titlu gratuit, cu obligarea suportarii de catre angajatori a costurilor administrative si bancare aferente, limitarea asocierii si afilierii angajatorilor si federatiilor patronale la o singura organizatie patronala, instituirea reprezentativitatii indirecte sindicale la nivel de unitate, prin afilierea la o federatie sindicala, cu excluderea reprezentantilor salariatilor alesi de peste 51% din numarul salariatilor din acea unitate), dezechilibrand grav relatiile dintre partenerii sociali si incalcand dispozitiile Constitutiei Romaniei si ale Conventiilor Organizatiei Internationale a Muncii, ratificate de Romania.
Prevederile Legii nr. 1/2016 constituie ingerinte in constituirea, organizarea si functionarea patronatelor si incalca grav dispozitiile Constitutiei Romaniei, ale Conventiilor Organizatiei Internationale a Muncii (nr. 87/1948, nr. 98/1949 si nr. 154/1981, ratificate de Romania), precum si bunele practici europene in domeniu:
– art. 40 alin. (1) din Constitutia Romaniei: „Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere”;
– art. 44 alin. (2) din Constitutia Romaniei: „Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular”;
– art. 20 din Constitutia Romaniei: „Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”;
– art. 1-8 din Conventia nr. 87/1948 a Organizatiei Internationale a Muncii, ratificata de Romania, publicata in Buletinul Oficial nr. 4/18.01.1958, si anume:
– art. 2: „patronii … au dreptul, fara autorizatie prealabila, sa constituie organizatii la alegerea lor, precum si sa se afilieze acestor organizatii, cu singura conditie de a se conforma statutelor acestora din urma”;
– art. 3: „Organizatiile de muncitori si patroni au dreptul sa-si elaboreze statutele si regulamentele administrative, sa-si aleaga liber reprezentantii, sa-si organizeze gestiunea si activitatea si sa-si formuleze programul de actiune.
Autoritatile publice trebuie sa se abtina de la orice interventie de natura sa limiteze acest drept sau a-i impiedice exercitarea legala”;
– art. 5: „Organizatiile de muncitori si patroni au dreptul sa constituie federatii si confederatii precum si sa se afilieze acestora”;
– art. 7: „dobandirea personalitatii juridice de catre organizatiile de muncitori si patroni, federatiile si confederatiile lor, nu poate fi subordonata unor conditii care ar pune in discutie aplicarea dispozitiilor articolelor 2, 3 si 4 de mai sus”;
– art. 8, pct. 2: „legislatia nationala nu va trebui sa prejudicieze si nici sa fie aplicata in asa fel incat sa prejudicieze garantiile prevazute de prezenta conventie”;
– art. 2 pct. 1 din Conventia nr. 98/1949 a Organizatiei Internationale a Muncii, potrivit cu care „Organizatiile de muncitori si de patroni trebuie sa beneficieze de o protectie adecvata impotriva oricaror acte de ingerinta ale unora fata de celelate, fie direct, fie prin membrii lor, in formarea, functionarea si administrarea lor”.
Sunt de mentionat si considerentele Deciziilor Curtii Constitutionale:
– Pentru incasarea cotizatiei de sindicat cu titlu gratuit, cu obligarea suportarii de catre angajatori a costurilor administrative si bancare aferente, desi sindicatul are personalitate juridica, patrimoniu, venituri din cotizatii, Curtea Constitutionala s-a pronuntat intr-o cauza similara: „Curtea constata ca restrangerea operata asupra dreptului de proprietate nu poate fi justificata prin dispozitiile art.53 din Constitutie, din moment ce masura criticata nu este necesara intr-o societate democratica”. „Scopul reglementarii, acela de a proteja activitatea sindicala, vine intr-o evidenta coliziune cu interesele angajatorului, care este pus in situatia de a suporta o sarcina excesiva, de natura a-i afecta esenta dreptului de proprietate”. „Curtea ajunge si la concluzia ca textul legal criticat cuprinde o masura care nu instituie un raport just de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul legitim urmarit (intarirea libertatii sindicale prin limitarea dreptului de proprietate al angajatorului)”(Decizia nr. 1276/12 octombrie 2010).
Pentru instituirea reprezentativitatii indirecte sindicale la nivel de unitate, prin afilierea la o federatie sindicala, ceea ce va avea ca efect participarea la negocierea contractului colectiv la nivel de unitate a unor sindicate cu o reprezentare de sub 1% din numarul total de salariati din unitate, cu excluderea reprezentantilor salariatilor alesi de peste 51% din numarul salariatilor din acea unitate, Curtea Constitutionala in Decizia nr. 24 din 24 ianuarie 2013 retine urmatoarele:
„Dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. C. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 reglementeaza criteriile necesare pentru ca un sindicat sa devina reprezentativ la nivel de unitate.
Potrivit art. 1 lit. t) din legea mentionata, reprezentativitatea constituie un atribut al organizatiilor sindicale dobandit potrivit prevederilor acestei legi, care confera statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutionalizat. Datorita atributului reprezentativitatii, sindicatul reprezinta angajatii la negocierile ce privesc incheierea contractului colectiv de munca la nivel de unitate”;
„Rolul sindicatelor nu este nici afectat si nici minimalizat, din contra, legea are in vedere unitatea de actiune a membrilor de sindicate, acestia putand fi mai bine reprezentati in fata angajatorului doar daca au o reprezentativitate mai mare. De asemenea, Curtea retine ca este anacronica existenta mai multor sindicate reprezentative care sa sustina diverse puncte de vedere si, de aceea, solutia legislativa nu poate fi decat una pozitiva pentru modul unitar de reprezentare al angajatilor. Desigur, daca nu exista un astfel de sindicat, la negocierile colective pot lua parte, in final, reprezentantii angajatilor, conform art. 135 alin. (1) din lege”; „angajatii au libertatea de a se asocia in sindicate si nu sunt constransi de a se asocia numai intr-un anumit sindicat. Daca din configuratia sindicatelor rezultata din libera optiune a angajatilor niciunul nu dobandeste atributul de reprezentativitate, in final, cei ce vor participa direct la negocierile colective sunt reprezentantii angajatilor”.
Pentru aceste coniderente, CNIPMMR solicita legiuitorului reanalizarea dispozitiilor Legii nr. 1/2016 de modificare si completare a Legii dialogului social nr. 62/2011, pentru asigurarea unor relatii echilibrate intre partenerii sociali si pentru respectarea pe deplin a dispozitiilor Constitutiei Romaniei, ale Conventiilor Organizatiei Internationale a Muncii (nr. 87/1948, nr. 98/1949 si nr. 154/1981, ratificate de Romania) si potrivit bunelor practici europene in domeniu.
Sursa: Biroul de presa al CNIPMMR
