Nu a dispărut presiunea pe leu

Unii dintre români au răsuflat ușurați, alții s-au încruntat după decizia Curții Constituționale de a anula turul I al alegerilor prezidențiale.

După două săptămâni în care presiunea pe curs și dobânzi s-a amplificat, piața valutar-monetară a răspuns în mod optimist, iar Bursa de Valori s-a închis cu o creștere de 3%.

BNR împreună cu Ministerul de Finanțe au cheltuit cel puțin un miliard de euro pentru a stabiliza cursul euro, iar cursul a urcat vineri la 4,973 lei, iar imediat după decizia CCR cotațiile au scăzut la 4,966 lei.

În următoarele săptămâni este de așteptat ca euro să atingă noi maxime istorice, ultimul fiind înregistrat în mai 2023, 4,9783 lei.

Presiunea nu vine doar din partea mediului politic, de la care se așteaptă anunțarea noului Executiv, cât și din cea economică, după ce INS a anunțat scăderea PIB în trimestru al treilea cu 0,1%, comparativ cu cel precedent, dar și cu 0,3% față de perioada similară din 2023.

Totodată, Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor” nr.17/2024 – „Incertitudini sporite de contextul general tot mai complicat”, arată că atât deficitul bugetar cât și cel de cont curent este posibil să depăşească în acest an 8% din PIB, în timp ce guvernul s-a împrumutat cu peste 200 miliarde de lei pentru finanţarea deficitului bugetului public.

Costurile de împrumut ar putea crește semnificativ în cazul marile agenții ar reduce ratingul României. Important este ca investitorii străini să renunțe la vânzarea de titluri de stat denominate în lei, mișcare care pune, la rândul ei, presiune pe curs.

„În următorii ani va fi şi mai multă nevoie ca mediul privat să continue să investească pentru a menţine ritmul de creştere al economiei româneşti din anii precedenţi, mai ales că investiţiile sectorului public vor fi restrânse ca urmare a necesităţii de a reduce deficitul bugetar”, se arată într-un comunicat al Consiliului Investitorilor Străini.

Indicii ROBOR și-au oprit creșterea susținută din ultimele două săptămâni. Vineri, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,92%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,98%, comparativ cu 5,59% în urmă cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,02 la 6,03%, față de 5,64% în prima parte a lunii septembrie.

Euro a crescut la nivel săptămânal de la 1,0480 la 1,6631 dolari, iar piața americană a închis vineri la 1,0568 dolari, după ce s-a anunțat că economia SUA a creat 227.000 de locuri de muncă în noiembrie, după cele doar 36.000 create în octombrie. Pe de altă parte, conform biroului de statistică al Germaniei, producţia industrială a scăzut cu 1% în octombrie faţă de septembrie, ceea ce afectează economia zonei euro. În piața locală, după o creștere la 4,7393 lei, cursul dolarului a scăzut vineri la 4,7033 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,3412 lei, la începutul săptămânii trecute, la 5,3554 lei, la sfârșitul ei. Lira sterlină, a atins joi un nou maxim istoric de 6,0143 lei, dar a scăzut vineri la 6,0025 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut vineri la minimul săptămânii de 398,6339 lei. Evoluția s-a datorat deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.613 – 2.644,70 dolari.

Bitcoin a atins vineri un maxim de 103.900 dolari, creștere pusă pe seama victoriei în alegeri a republicanilor. La sfârșitul săptămânii, principala monedă digitală a coborât în jurul pragului de 99.000 dolari. Ethereum s-a apreciat la nivel săptămânal cu circa 13% și a atins un vârf de 4.061 dolari.

Radu GEORGESCU