Ingrijorator, o mare suprafata de pamant agricol romanesc nu mai este a romanilor. Din 9,3 milioane de hectare de teren arabil din Romania, aproximativ un milion ar fi deja al strainilor. Iar mai mult de 100.000 de hectare de teren arabil din Romania este acum in proprietatea unor institutii financiar bancare straine.
Asadar, noii latifundiari sunt banci si fonduri de investitii straine. Sunt date evidentiate de Asociatia Eco Ruralis, infiintata de mici producatori agroecologici romani, si care colaboreaza cu Comisia Europeana pe subiectul „land grabbing – acapararea de terenuri”.
Asociatia Eco Ruralis arata ca institutii bancare, fonduri de investitii si fonduri de pensii, companii de asigurare si agentii imobiliare straine au reusit sa cumpere terenuri arabile in Romania si este vorba de suprafete insemnate de pamant agricol.
Pe lista institutiilor financiar-bancare straine care au acum pamant romanesc agricol in proprietate se afla Rabobank, venita in Romania in urma cu vreo sapte ani si care detine, prin fondul de investitii Rabo Farm, circa 25.000 de hectare de teren arabil.
O alta institutie financiar-bancara care detine teren arabil romanesc este fondul de investitii american Paine & Partners. Pe lista se mai gasesc, pe primele locuri in privinta suprafetelor agricole detinute in Romania, Insight Investment din Marea Britanie, First Farms din Danemarca, Agrinvest Danemarca, Jantzen Development Danemarca, Finagri Immobilier SPA, Franta, Agrarius Germania, Generali Group Italia.
Pamantul este cumparat pentru a/l revinde cu preturi mult mai mari. De regula, este arendat pana ii creste pretul.
„Este un proces total nontransparent. Instiga la coruptie pe toate nivelurile”, sustin reprezentantii Eco Ruralis.
In raportul Eco Ruralis se mai arata arata: „Arendasii, fie ei romani sau straini, beneficiaza, de asemenea, de o legislatie permisiva avand in vedere ca noul Cod Civil nu garanteaza compensatia, suma fiind stabilita in urma negocierii dintre proprietar si arendasi. In practica, partile au puteri inegale. Din moment ce arendasul pregateste contractul, acesta are o putere de negociere mai mare decat vanzatorul. Mai mult, in general proprietarii de terenuri sunt in varsta si nu sunt familiarizati cu procedurile administrative”.
