Piața așteaptă ședința BNR de vineri

La finalul acestei săptămâni se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Piața așteaptă o primă reducere a ratei de referință, începând cu ianuarie 2023, de la 7 la 6,75%, și pe cea a facilității de depozit, care a devenit de la începutul anului principala dobândă, urmare a lichidității excedentare, de la 6 la 5,75%.

Până vineri, nu sunt de așteptat schimbări în valoarea indicilor ROBOR.

La începutul acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,1%. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar cel la 12 luni la 6,05%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Prima zi din iulie a adus o scădere a indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) de la 5,9% în trimestrul al doilea, la 5,86% în perioada 1 iulie – 31 septembrie.

Finanțele și-au propus să se împrumute luna aceasta cu 6 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 585 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.

Statul s-a împrumutat lunea aceasta cu aproape o treime din suma planificată. Trezoreria a atras 1,387 miliarde lei cu scadența iunie 2025, la un randament mediu anual de 6,01%, iar valoarea programată a emisiunii a fost de 800 milioane lei. Finanțele s-au mai împrumutat cu 943,2 milioane lei cu scadența octombrie 2033, la un randament mediu de 6,87%/an, în timp ce valoarea programată a fost de 300 milioane lei.

La sfârșitul primului trimestru, fondurile străine dețineau 25% din titlurile de stat, fondurile de pensii private aveau o expunere de 23,9%, iar băncile una de 40,6%.

Leul a avut o evoluție apreciativă, în ton cu cea a monedei unice și a valutelor de la marginea zonei euro. Piețele așteaptă runda a doua a alegerilor parlamentare anticipate din Franța, care ar putea atenua câștigurile din primul tur obținute de extrema dreaptă și cea stângă.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9771 la 4,9770 lei, în timp ce tranzacțiile s-au limitat la culoarul 4,9765-4,9775 lei.

Presiunea pe leu se va menține în condițiile în care deficitul bugetului de stat a crescut în primele cinci cu 3,4% din PIB, comparativ cu perioada similară din 2023.

Euro fluctua între 1,0732 și 1,0776 dolari, pe fondul incertitudinilor legate de alegerile din Franța, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,6489 la 4,6263 lei.

Cursul francului elvețian a coborât la 5,1349 lei iar cea a lirei sterline la 5,8622 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 346,1836 lei. Evoluția a fost determinată de depreciere monedei americane, care redus efectul creșterii metalului galben la 2.317,40-2.338,90 dolari/uncie.

Bitcoin s-a menținut pe creștere și se tranzacționa între 62.515 și 63.726 dolari. Ethereum a urcat la 3.428-3.515 dolari.

Radu GEORGESCU

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.