Situația geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela și Iran, dorința Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă.
Pentru a se proteja ei au apelat la investițiile în aur, în condițiile în care dolarul american își pierde din strălucire.
Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârșit de săptămână, lunea aceasta prețul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depășind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an.
Creșterea unciei de aur s-a datorat anunțului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington.
Șeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiștilor, independența băncii centrale americane.
La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce prețul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%.
Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală cu cel puțin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro.
Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%.
Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidității mari din piața monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, așa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei.
La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%.
Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima ședință din acest an, iar cotațiile fluctuau între 5,087 și 5,091 lei.
Punerea sub semnul întrebării a independenței Fed a înmulțit vânzarea de dolari și a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei.
Media francului elvețian a fost stabilită la 5,4650 lei, față de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei.
Bitcoin fluctua între 90.265-92.415 dolari iar ethereum între 3.095 și 3.167 dolari.
Radu GEORGESCU
 dar și atacul Casei Albe asupra independenței Rezervei Federale au pus investitorii în gardă.){kind=link}