Cursul euro/leu a avut la începutul săptămânii o evoluție ascendentă, influențată de nivelul aversiunii față de risc, care a influențat și altor monede de la marginea zonei euro, urmată de o scădere la sfârșitul ei.
Euro a crescut marți la 4,9771 lei și a scăzut la sfârșitul săptămânii la 4,9752 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, când cotațiile din piață au coborât la 4,974-4,976 lei.
Evoluția leului nu a fost influențată de faptul că rata anuală a inflației a scăzut în septembrie la 4,6%, de la 5,1% în august.
Presiunea pe curs se va menține în condițiile adâncirii deficitelor, atât bugetar, de cont curent și comercial. Ultimul s-a majorat cu 14,6% în primele opt luni ale acestui an comparativ cu perioada similară din 2023 și a ajuns la 20,919 miliarde euro.
Totodată, România a evitat la limită intrarea în recesiune în trimestrul al doilea, creșterea Produsului Intern Brut fiind mai mare cu doar 0,3% comparativ cu primele trei luni din 2024, respectiv 0,9% față de perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de INS. Această evoluție echivalează cu reducere veniturilor statului, având în vedere că PSDNL şi-a bugetat guvernarea pe o creştere economică de 3,4%.
În prezent, cea mai optimistă prognoză este cea a Comisiei de Prognoză, care încă vede o creştere economică reală de 2,8% în 2024. În schimb, BERD și-a revizuit prognoza de la 3,2%, la începutul anului, la 1,4%, iar băncile din România văd o creștere a PIB de sub 2%.
Numărul tranzacțiilor din piața monetară este unul redus, în condițiile în care băncile preferă să apeleze la facilitatea de depozit oferită de BNR, pentru care primesc o dobândă de 5,5%/an.
Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%.
Finanțele s-au împrumutat joi cu 418,1 milioane lei, față de o valoare programată a emisiunii de 700 milioane lei, pentru care vor achita o dobândă anuală de 5,84%, până la sfârșitul lui septembrie 2025.
Dacă suma este mai mică decât de obicei, în schimb românii au subscris titluri de stat Fidelis, ediţia toamnă 2024, în valoare de circa 3,5 miliarde de lei, pentru care vor primi dobânzi neimpozabile de până la 7% în lei şi 5% în euro.
Euro a avut o evoluție descendentă, de la 1,0998 la 1,0926 dolari și a încheiat săptămâna pe piețele americane la 1,0937 dolari, după ce rata anuală a inflaţiei din Statele Unite a coborât în septembrie cu 0,1% la 2,4%, cel mai scăzut nivel începând cu februarie 2021. În piața locală, cursul monedei americane a fluctuat între 4,5290 și 4,5521 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,5471 lei.
Francul elvețian a încheiat săptămâna cu un curs de 5,3043 lei iar lira sterlină la 5,9437 lei.
Prețul gramului de aur a atins luni un maxim istoric de 387,6905 lei, iar cel de vineri a fost stabilit la 385,5996 lei, după creșterea metalului galben la 2.627,90-2.662,10 dolari/uncie.
Bitcoin a scăzut joi sub pragul de 59.000 dolari, însă a revenit la sfârșitul săptămânii în jurul pragului de 63.000 dolari. Ethereum a fluctuat între 2.300 și 2.500 dolari.
Radu GEORGESCU
-218x150.jpg "Leul și dobânzile au stagnat")
