Patronii care vor dori să mențină cel puțin aceleași salarii nete ale angajaților după mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, prin ordonanța de urgență decisă de Guvern recent, vor trebui să majoreze salariul brut al angajaților, din anul 2018.
Ministerul Muncii a transmis startupcafe.ro unele explicații:
– Pentru a veni în sprijinul angajatorilor care urmează să transmită modificările salariale ce vor interveni de la data de 1 ianuarie 2018, Ministerul Muncii și Justiției Sociale va elabora, în perioada imediat următoare, o propunere de modificare a termenului de transmitere a acestora în Registrul general de evidență a salariaților (Revisal).
Astfel, termenul de transmitere va fi extins la 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării și va fi valabil indiferent dacă modificarea se produce în urma încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă sau a emiterii unei decizii a angajatorului.
– Conform Codului Muncii, art. 17 alin. (5), modificarea contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, anterior producerii modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil, caz în care modificarea se face prin decizie a angajatorului.
Principalele modificări la taxarea muncii 2018
– Reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din premii și din alte surse.
Reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;
– Reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă.
Astfel, contribuțiile sociale obligatorii vor fi:
1. contribuția de asigurări sociale (CAS) în cotă de:
a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați și de către persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
b) 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă și altor condiții de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
2. contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.
3. contribuția asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% datorată de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:
– CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuțiilor sociale aferente salariului minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;
– o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.
Se introduce astfel „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% din veniturile din salarii – datorată de angajatori. Contribuția asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.
