Domnule presedinte Klaus Iohannis,
Domnule prim-ministru Dacian Ciolos,
Ne aflam la o rascruce de drumuri pentru politica comerciala internationala. Ieri, mica provincie belgiana, Valonia, a respins [1], in mod democratic, propunerea Comisiei Europene de a semna acordul Acordul Economic si Comercial Cuprinzator cu Canada (CETA). In acest moment, Romania si Uniunea Europeana au responsabilitatea de a-si privi in fata proprii cetateni si a le asculta ingrijorarile cu privire la acordurile comerciale de noua generatie. Aceste ingrijorari nu mai pot fi ignorate si nici minimizate, iar ele trebuie sa se regaseasca in orice tratat negociat cu partenerii Europei.
In ultimul an, am urmarit indeaproape dezabaterile privind CETA si TTIP. Oficiali europeni din Europa nu au ezitat sa-si arate preocuparea fata de prevederile CETA. Ministrul polonez al agriculturii, Krzysztof Jurgiel, a vorbit despre capitolul Agricultura si cum acesta va afecta taranii polonezi. Prim-ministrul austriac, Christian Kern a criticat posibilitatea aplicarii provizorii a ICS, un nou sistem juridic, deschis corporatiilor straine, dar nu si investitorilor sau antreprenorilor nationali [2]. In tot acest timp, Romania a avut o singura obiectie: aceea privind vizele cu Canada. Intr-adevar, libera circulatie este esentiala in contextul unui tratat comercial, insa ramane o referire punctuala, tehnica si nu una de continut. Și in acest caz insa, Canada a conditionat ridicarea vizelor de semnarea CETA, ceea ce nu s-a intamplat.
Ne-am intrebat totusi, in tot acest timp, de ce Romania nu a realizat un studiu de fundamentare privind impactul CETA asupra economiei tarii noastre. Raspunsul a intarziat sa apara, cu toate ca posibilele efecte negative ale unor prevederi din tratate sunt perfect previzibile. De exemplu, sistemul de solutionare a disputelor intre state si investitori (ISDS/ ICS), prevazut si de CETA, si-a aratat deja efectul nefast asupra bugetului national. Din cauza clauzelor ISDS existente deja in tratate bilaterale semnate de statul roman, am fost obligati sa platim 183 de milioane de euro fratilor Micula [3]. Suma reprezinta echivalentul a 38.491 de salarii anuale de asistenta medicala.
Un alt caz binecunoscut este arbitrajul international pe tema Rosia Montana. Gabriel Resources, titularul proiectului minier, a initiat in iulie 2015 un arbitraj la Curtea de la Washington. Compania a declarat presei canadiene in 2013 ca va solicita despagubiri de patru miliarde dolari pentru cheltuielile presupuse pe care le-ar fi efectuat şi pentru „veniturile estimate”.
In contextul in care obiectiile regiunii belgiene sunt respectate, semnarea CETA, planificata pentru saptamana aceasta, va fi, cel mai probabil, anulata. Aceasta stare de fapt vine la doar o luna dupa anuntul facut de Sigmar Gabriel potrivit caruia „negocierile privind TTIP, acordul propus cu SUA, a esuat” [4]. Uniunea Europeana, cel mai mare bloc comercial din lume, este, pentru a doua oara in decurs de doar cateva luni, in fata unei provocari extraordinare, fiind in situatia de a nu mai putea ignora criticile aduse noii generatii de tratate comerciale negociate cu partenerii sai.
Aceasta stare de fapt a generat numeroase opinii care propaga o stare de anxietate privind viitorul Uniunii Europene. Consideram ca acest moment trebuie privit drept o oportunitate unica pentru ca UE sa preia initiativa pentru crearea de noi regimuri comerciale care sa fie benefice pentru oameni si mediul inconjurator.
Opozitia fata de CETA si TTIP a fost fara precedent in istoria Uniunii Europene. Milioane de oameni de pe intregul continent si-au exprimat ingrijorarile, inclusiv avocati [5], cadre universitare [6], partide politice, autoritati locale si organizatiile societatii civile. Desi multe guverne si-au exprimat, de asemenea, rezerve cu privire la CETA, numai valonii au aratat cartonasul rosu. Parlamentul valon a facut mai mult decat majoritatea celorlaltor guverne si parlamente din UE: a analizat textul CETA si a dezbatut avantajele si dezavantajele unui astfel de acord, inainte de a lua o pozitie oficiala. Aceasta a fost trimisa Uniunii Europene in mai 2016, fara a primi insa un raspuns.
D-le Iohannis, d-le Ciolos, va solicitam in mod respectuos, sa profitati la maxim de acest moment istoric si sa solicitati, in numele Romaniei, redeschiderea negocierilor privind CETA si eliminarea capitolului Investitii din tratat, astfel incat drepturile corporatiilor sa nu fie mai presus de cele ale cetatenilor.
Consideram ca este timpul pentru o noua politica comerciala a Uniunii Europene si a guvernelor nationale, care sa fie acceptabila pentru cetateni, sa se realizeze in mod transparent si sa raspunda provocarilor lumii in care traim. O noua politica comerciala ar trebui sa contribuie la reducerea inegalitatilor, eliminarea schemelor de optimizare fiscala, stoparea distrugerii biodiversitatii si prevenirea schimbarilor climatice. Aceasta ar trebui sa consolideze democratiile europene si sa nu permita reunirea intregii puteri in mainile negociatorilor comerciali si a marilor afaceri.
In acelasi timp consideram ca dezbaterea pe marginea acestor tratate comerciale ar trebui marcata de argumente valabile si rationale, iar autoritatile guvernamentale ar trebui sa dea dovada de maturitate atunci cand le sunt adresate critici din partea societatii civile. Desi mai multe mii de cetateni au adresat numeroase ingrijorari prin mai multe petitii, scrisori deschise sau luari de pozitie, niciodata nu am primit raspunsuri satisfacatoare din partea Guvernului. Mai mult, in discursul public nici una din temerile valide ale cetatenilor nu a fost adresata. Oficialii romani s-au limitat la a repeta subiecte de ordin conspirativ sau denotand o analiza geopolitica superficiala si ignorand total substanta argumentelor invocate de cetateni.
Luminita Dejeu, Campaigner comunitatea de-clic.ro
