Leul a avut o nouă săptămână stabilă față de euro. Volatilitatea față de celelalte valute importante a fost influențată de factori externi, în principal de nivelul aversiunii față de risc, iar indicii ROBOR au depășit pragul de 6% sau urmează să o facă în scurt timp.
Creșterea cursului euro a fost minimă de la 4,9469 la 4,9477 lei, la finalul perioadei, atunci când tranzacțiile s-au efectuat în culoarul 4,946-4,949 lei.
Vineri, a fost publicată minuta ultimei ședințe a C.A. al BNR care s-a desfășurat în data de 10 mai. Membrii acestuia au decis în majoritate creșterea dobânzii de politică monetară de la 3 la 3,75%.
În privința evoluției cursului leu/euro din aprilie minuta subliniază stabilitatea acestuia, „cu implicații favorabile asupra inflației și încrederii în moneda națională. Riscurile la adresa comportamentului acestuia sunt însă în creștere și cu potențiale consecințe adverse inclusiv asupra indicatorilor de vulnerabilitate externă, (…) evocând atât dimensiunea dezechilibrului extern și incertitudinile asociate consolidării bugetare în contextul războiului din Ucraina, cât și perspectiva conduitei politicilor monetare ale Fed și BCE, precum și diferențialul semnificativ al ratei dobânzii locale față de țările din regiune, în condițiile continuării creșterii alerte a ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria”.
În același document, se prognozează „o accentuare a creșterii anuale a prețurilor în iunie la 14,2%, față de 11,2 % în proiecția precedentă”, descreșterea fiind lentă „urmând a ajunge la 12,5% în decembrie 2022 și la 12,4% în iunie 2023”.
Dobânzile interbancare au continuat să crească, atingând noi maxime ale ultimilor nouă ani și trei luni. Evoluția se datorează avansului rapid pe care l-a luat inflația an/an care ar urma să crească în iunie, conform BNR, la 14,2%.
La sfârșitul intervalului, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,62 la 5,71%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,87 de la 5,95%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 6,05 la 6,11%.
Creșterea monedei americane, provocată de politica monetară înăsprită a Rezervei Federale, cu scopul de opri inflația, cât și de războiul din Ucraina, s-a temperat săptămâna trecută după raliul apreciativ care a debutat în ianuarie. Investitorii s-au reorientat săptămâna trecută către siguranța oferită de yen și francul elvețian.
Euro s-a apreciat de la 1,0389 dolari, la începutul perioadei, la 1,0599 dolari, la sfârșitul ei, când piețele americane s-au închis la 1,0562 dolari. Această evoluție a provocat scăderea cursului monedei americane de la 4,7475 la 4,6725 lei.
Media francului elvețian a crescut de la 4,7246 la 4,8270 lei și a încheiat intervalul la 4,8048 lei iar cea a lirei sterline s-a mișcat între 5,8072 și 5,8810 lei, cursul de vineri fiind stabilit la 4,8325 lei.
Metalul galben a atins la debutul intervalului un minim al ultimelor aproape patru luni de 1.786,60 dolari/uncie, față de 2.070 dolari în martie. Vineri, cotațiile fluctuau între 1.834 și 1.849 dolari/uncie iar BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 277,4633 lei.
Bitcoin a scăzut vineri, din nou, sub pragul de 29.000 dolari, și fluctua duminică dimineață în culoarul 29.230-30.230 dolari. La rândul său, ether a atins joi un minim de 1.900 dolari și se tranzacționa duminică între 1.965 și 2.033 dolari.
Radu GEORGESCU
