Statul aspiră leii băncilor și populației

Creșterea deficitului bugetar la o valoare estimată de 8,6%, conform declarațiilor făcute de Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, și dorința guvernului de a-l reduce la finalul anului la 7%, a determinat Trezoreria să aspire cât mai mulți lei din piața monetară dar și de la populație.

Finanțele s-au împrumutat cu 599,9 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în iunie 2025, care a avut o valoare programată de 500 milioane lei, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,65%. La a doua licitație, statul a atras 500 milioane lei, cu scadența în aprilie 2028, pentru care va achita o dobândă medie de 7,70% pe an.

Pe de altă parte, la începutul acestei săptămâni a debutat o nouă ediție a programului Tezaur, prin intermediul căruia populația poate achiziționa titluri de stat cu scadența la 1, 3 şi 5 ani, pentru care vor putea obține dobânzi anuale de 7%, 7,5% şi, respectiv, 7,8%.

Piața monetară a fost calmă luni, evoluție identică cu cea de la începutul anului, într-o ședința în care nivelul lichidității a asigurat stabilitatea indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,04%.

În primul trimestru a acestui an, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 (IRCC) a scăzut la 5,66%. O evoluție descendentă este anticipată și pentru trimestrul al doilea, conform tranzacțiilor zilnice derulate pe piața interbancară până acum, când IRRC ar urma să fie de 5,55%.

Cotațiile din piață ale euro au crescut ușor, la 4,973-4,975 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 4,9728 lei, minimul ultimei luni, la 4,9731 lei, față de 4,9749 lei la începutul anului.

De la anunțarea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, euro a intrat pe o pantă descendentă, la care contribuie și diferențialul dintre dobânzile de politică monetară stabilite de Rezerva Federală și BCE.

La începutul săptămânii trecute, euro s-a aflat peste pragul de 1,04 dolari, dar a scăzut lunea aceasta la 1,0178-1,0250 dolari, minim care nu a mai fost atins din noiembrie 2022. În aceste condiții, cursul monedei americane a urcat de la 4,8266 la 4,8734 lei, față de 4,8217 lei, imediat după minivacanța de Bobotează.

Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că economia Statelor Unite a creat 256.000 de locuri de muncă în decembrie, dovedind astfel rezistența sa la nivelul ridicat al dobânzilor. Piața se așteaptă ca Rezerva Federală să mențină la sfârșitul acestei luni dobânzile în culoarul 4,25-4,5% și să opereze doar două reduceri ale acestora în cursul acestui an sau chiar niciuna.

Neîncrederea în deciziile economice ale guvernului de la Londra, apărută în ultimele săptămâni, au depreciat lira sterlină față de euro și dolar, iar cursul ei mediu a coborât luni de la 5,9363 la 5,9109 lei, după ce în data de 19 decembrie a fost atins maximul istoric de 6,0430 lei. Francul elvețian și-a temperat scădere față de euro iar media lui a crescut la 5,3188 lei.

După creșterea de vinerea trecută la un maxim de 415,8147 lei, prețul gramului de aur a atins la începutul acestei un nou record de 419,9433 lei, evoluție datorată aprecierii semnificative a monedei americane care a redus efectul scăderii metalului galben la 2.661-2.696 dolari/uncie.

Aprecierea monedei americane a afectat și performanța monedelor digitale. Bitcoin a atins la începutul acestei săptămâni un minim de 90.234 dolari iar ethereum a scăzut până la 3.032 dolari.

Radu GEORGESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.