Telemunca – o opțiune de muncă implementată și în sectorul public

Situațiile excepționale cer întotdeauna adaptare rapidă la schimbări și luarea unor măsuri deosebite. În contextul crizei provocate de COVID 19, în întreaga lume s-a impus necesitatea distanțării sociale, iar măsurile luate pentru a stopa răspândirea noului coronavirus au inclus, acolo unde a fost posibil, telemunca.

Pentru toate organizațiile și instituțiile publice care au optat în această perioadă pentru telemuncă, a contat în primul rând siguranța angajaților. Deși nu a existat o experiență anterioară în flexibilizarea muncii, sectorul public a făcut rapid schimbarea, s-a adaptat din mers, înțelegând că în asemenea momente continuarea activității ca principalul scop.

Telemunca, legiferată în România de Legea 81/2018, este definită ca forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod voluntar, îndeplinește atribuțiile specifice funcției pe care o deține, în alt loc de muncă decât cel amenajat de angajator, cel puțin o zi pe lună, utilizând tehnologia informației și comunicațiilor. Telesalariatul are obligația de a-și stabili și organiza programul de lucru în acord cu angajatorul său, iar telemunca are caracter temporar. Condiția cea mai importantă în aplicarea telemuncii este ca profilul activității să permită desfășurarea acesteia de la distanță.

Cercetările făcute în ultimii ani în Europa și SUA, arată că o astfel de opțiune de lucru poate avea impact pozitiv și poate stimula productivitatea și creativitatea, reducând costurile. În zeci de studii de caz asupra diverselor organizații, care au pus în aplicare sistemul de telemuncă, s-a ajuns la concluzia că, atunci când este realizată corect, aceasta aduce angajaților o serie de beneficii: flexibilitate, diminuarea stresului, costuri mai mici cu transportul, hainele și hrana. La rândul lor, angajatorii reduc cheltuielile pentru achiziționarea și întreținerea echipamentelor de birou, precum și cele legate de chirie sau spații de birouri.

Un studiu din 2018, realizat la nivelul EUPAN (Rețeaua Europeană de Administrație Publică – www.eupan.eu ) în 17 țări și publicat de Ministerul pentru Serviciul Public din Austria („Noi modalități de lucru în administrația publică”) arată că flexibilitatea muncii în Europa variază între 2% și 40%, în funcție de țară, sector și ocupație. Țările scandinave par a fi cele mai deschise la ideea de a lucra de la distanță, iar sectorul administrației publice este al 3-lea ca flexibilitate, după IT și servicii financiare. Același studiu relevă că în Europa telemunca este preferată de angajați cu înaltă calificare, care ocupă deseori funcții manageriale. Dintre cei care preferă telemunca, o pondere mai mare o au femeile (57%). Una dintre concluziile studiului este că în administrația publică din țările UE va crește numărul angajaților care vor opta în viitor pentru munca la distanță. Fenomenul este determinat de dorința angajatorilor de a obține performanțe mai bune, de nevoia de autonomie a angajaților și nu în ultimul rând de încercarea de reducere a poluării și a emisiilor de gaze, prin diminuarea traficului.

Folosirea tehnologiei performante a schimbat extraordinar de mult modul în care oamenii lucrează de la distanță și totuși împreună. Posibilitatea organizării de videoconferințe, de cursuri on-line, aplicațiile sau live-urile video, conexiunile WI-FI, toate au făcut ca distanțele să nu mai conteze. Zoom, Slack, Google Hangouts Meet fac parte activ din viața noastră. Există o mulțime de programe, aplicații și platforme specializate, iar smartphone-urile au completat posibilitățile de telemuncă.

Marile provocări în cazul în care utilizăm telemunca sunt securitatea informațiilor și comunicarea. Prima depinde de soluții tehnologice care să diminueze riscul atacurilor cibernetice pe rețelele mai slab protejate de acasă. Cea de-a doua ține de nevoia de relaționare a angajaților și de faptul că nicio platformă socială, oricât de sofisticată, nu poate înlocui relațiile directe dintre oameni. Cheia rezolvării este la echipa de conducere, care, chiar și în cazul muncii de la distanță, trebuie să păstreze valorile consacrate ale organizației și să găsească soluția pentru a ține împreună toți membrii echipei.

Specialiștii consideră că după depășirea crizei noului coronavirus, vom fi din ce în ce mai puțin dependenți de un loc fix și ne vom obișnui tot mai mult cu flexibilizarea muncii și comunicarea virtuală. Telemunca demonstrează că nu este necesar ca activitatea să fie făcută într-un loc specific pentru a avea succes, iar organizațiile trebuie să de adapteze și să utilizeze acest instrument de lucru, ca beneficiu pentru a atrage si a pastra angajații valoroși.

Material furnizat de Institutul Național de Administrație

LĂSAȚI UN MESAJ

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.