Incepand cu anul 2014, odata cu intrarea in vigoare a noilor reguli prudentiale cerute de standandele internationale Basel III, precum si de Directiva 2013/36/EU si Regulamentul nr. 575/2013, tranzactiile de vanzare de credite neperformante au intrat si mai mult in atentia investitorilor.
Romania s-a situat pe primul loc in Europa Centrala si de Est in privinta vanzarilor de portofolii de credite neperformante, inregistrand tranzactii in valoare de 3,5 miliarde de euro in 2015 si 2016.
Avand in vedere ca inca mai sunt banci mari romanesti care au o rata a creditelor neperformante de peste 10%, asteptarile pietei sunt ca tranzactiile de vanzare de portofolii de credite sa continue si in perioada urmatoare.
Modificarile relativ recente din legislatia romaneasca, aduse de intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (OUG 52/2016), ar putea influenta structurarea acestor tranzactii in viitor.
Desi OUG 52/2016 viza, printre altele, asigurarea unei discipline a activitatii de recuperare de creante in contextul boom-ului de vanzari de credite neperformante, anumite modificari aduse de acesta au generat neclaritati in piata. Astfel, in urma acestor modificari legislative, transferul creditelor neperformante va fi tratat diferit in functie de debitor (credite oferite sectorului corporate sau consumatorilor), scopul imprumutului (credite referitoare la imobile sau nu), data incheierii contractului (credite contractate inainte sau dupa intrarea in vigoare a OUG 52/2016).
Vanzarea de credite neperformante oferite sectorului corporate versus consumatorilor
Credite oferite sectorului corporate
Prima problema remarcata este ca, desi OUG 52/2016 viza numai reglementarea contractelor de credit oferite consumatorilor, aceasta a adus insa si o modificare a Legii 93/2009 privind institutiile financiare nebancare (Legea 93/2009) cu implicatii in privinta cesiunii portofoliilor de credite oferite sectorului corporate.
Potrivit dispozitiilor Legii 93/2009, numai entitatile reglementate (precum institutiile de credit si institutiile financiare nebancare) pot desfasura activitati de creditare cu titlu profesional. Inainte de intrarea in vigoare a OUG 52/2016, Legea 93/2009 prevedea, de asemenea, ca tot numai aceste entitati pot achizitiona portofolii de credite, iar principala exceptie de la aceasta regula era ca portofoliile de credite incadrate in categoria pierdere, conform reglementarilor in materia clasificarii creditelor, puteau fi transferate si catre entitati nereglementate. OUG 52/2016 a abrogat aceste dispozitii referitoare la achizitia portfoliilor de credite, oferind in loc o reglementare numai vanzarii de credite neperformante oferite consumatorilor.
Aceasta modificare a dat nastere la semne de intrebare cu privire la posibilitatea entitatilor nereglementate de a achizitiona in continuare portofolii de credite incadrate in categoria pierdere (numite si credite neperformante in limbajul curent). Avand in vedere regula potrivit careia activitatile de creditare pot fi desfasurate cu titlu profesional numai de catre entitati reglementate, se pune intrebarea daca achizitia de portofolii de credite incadrate in categoria pierdere constituie sau nu o astfel de activitate de creditare cu titlu profesional, Banca Nationala a Romaniei (BNR) fiind singura autoritate competenta sa decida daca o anumita activitate poate fi calificata ca fiind activitate de creditare cu titlu profesional.
In ianuarie 2017, BNR a emis un comunicat de presa prin care a oferit interpretarea sa cu privire la aceasta modificare legislativa. Potrivit opiniei acesteia, in ciuda abrogarii dispozitiilor referitoare la transferul portofoliilor de credite, preluarea de credite incadrate in categoria pierdere conform reglementarilor in materia clasificarii creditelor, precum si operatiunile desfasurate pentru recuperarea sumelor datorate aferente, nu reprezinta activitate de creditare cu titlu profesional si, prin urmare, poate fi realizata si de alte persoane decat creditorii profesionisti.
Aceasta interventie a BNR ofera un oarecare confort entitatilor nereglementate stabilind o interpretare de principiu in privinta achizitiei de portofolii de credite incadrate in categoria pierdere.
Cu toate acestea, comunicatul BNR pare sa sugereze ca activitatea derulata de achizitor in legatura cu creditele achizitionate va trebui totusi analizata de la caz la caz pentru a determina daca are sau nu caracteristicile activitatii de creditare cu titlu profesional.
In lumina interpretarii BNR, consideram ca actiunile de declarare a scadentei anticipate a creditului sau initierea formalitatilor de executare silita post-achizitie s-ar afla in afara activitatilor de creditare cu titlu profesional. Nu acelasi lucru s-ar putea spune insa despre continuarea incasarii principalului, a dobanzii sau a comisioanelor la datele scadente post-achizitie, in conformitate cu termenii contractuali initiali ai imprumutului, cu privire la care se poate argumenta ca ar reprezenta activitati de creditare cu titlu profesional, care astfel ar putea fi desfasurate doar de catre entitati reglementate.
Credite oferite consumatorilor
In privinta creditelor oferite consumatorilor, OUG 52/2016 stabileste regula potrivit careia numai institutiile de credit sau institutiile financiare nebancare autorizate sa ofere tipul respectiv de credite, sau alternativ entitatile autorizate sa emita instrumente financiare securitizate in conformitate cu Legea nr. 31/2006 privind securitizarea creantelor, vor putea sa achizitioneze portofoliile formate din acestea.
Cu titlu de exceptie, creantele derivand din contracte de credit neperformante, pentru care creditorul a declarat scadenta anticipata sau a initiat procedura executarii silite, pot fi achizitionate si de catre entitatile care desfasoara activitatea de recuperare de creante inregistrate la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, cu conditia ca acestea sa aiba sediul social, o sucursala sau un reprezentant in Romania.
Vanzarea creditelor neperformante acordate consumatorilor in legatura cu imobile versus a celor oferite consumatorilor in alte scopuri
Sfera de a aplicare a OUG 52/2016 vizeaza contractele de credit pentru consumatori privind vanzarea, respectiv cumpararea unor bunuri imobile si contractele de credit garantate cu ipoteca asupra unor bunuri imobile (Contracte de Credit in legatura cu Imobile). Acelasi act normativ a adus insa modificari si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (OUG 50/2010), a carei sfera de aplicare a fost totodata limitata la contractele de credit pentru consumatori, altele decat Contractele de credit in legatura cu Imobile (Contracte de Credit pentru Consumatori Clasice).
Desi regimul juridic al transferului creditelor izvorate din cele doua tipuri de contracte ar fi trebuit sa fie acelasi, exista totusi o diferenta notabila. Mai exact, OUG 52/2016 defineste creditele neperformante strict in legatura cu Contractele de Credit in legatura cu Imobile drept cele pentru care se inregistreaza intarzieri la plata de cel putin 90 de zile, insa nu prevede o definitie similara a creditului neperformant pentru Contractele de Credit pentru Consumatori Clasice, reglementate in cadrul OUG 50/2010.
In consecinta, in cazul achizitionarii unor creante nascute din Contracte de Credit pentru Consumatori Clasice, se pune intrebarea dupa ce criteriu vor fi apreciate respectivele credite ca fiind neperformante. Avand in vedere sfera de aplicare mai restransa a OUG 52/2016, fata de OUG 50/2010, nu am putea extinde definitia prevazuta pentru credite neperformante rezultate din Contracte de Credit in legatura cu Imobile si la Contractele de Credit pentru Consumatori Clasice.
O posibila abordare ar fi aceea de a califica Contracte de Credit pentru Consumatori Clasice drept neperformante prin referire la notiunea de credite incadrate in categoria pierdere care, potrivit interpretarii BNR si in limitele acesteia, ar putea fi cesionate catre entitati nereglementate. Spre deosebire de calificarea creditelor ca fiind neperformante potrivit definitiei stabilite in OUG 52/2016 (care are in vedere numai numarul de zile de intarziere), pentru incadrarea creditelor in categoria pierdere, mai este avut in vedere criteriul performantei financiare a debitorilor (in functie de care un credit poate fi incadrat in categoria pierdere si in cazul unui numar mai mic de zile de intarziere la plata) si initierea de proceduri judiciare impotriva debitorului (executare silita sau faliment). De asemenea, in cazul incadrarii creditelor in categoria pierdere, este incidenta si notiunea de declasare prin contaminare in baza careia toate creditele aceluiasi debitor fata de creditorul respectiv sunt reclasificate ca pierdere daca un singur credit poate fi calificat ca pierdere si chiar daca nu toate indeplinesc criteriile pentru aceasta calificare.
Vanzarea creditelor neperformante in functie de data incheierii contractului de credit
Noile reglementari cu privire la Contracte de Credit in legatura cu Imobile, inclusiv cele cu privire la cesiune, nu se aplica si contractelor in curs de derulare la data intrarii in vigoare a OUG 52/2016 (i.e. 30 septembrie 2016). Aceasta inseamna ca, in principiu, transferului unui portofoliu de astfel de credite i se va aplica regimul general cu privire la cesiune si anume interpretarea BNR a Legii 93/2009 prezentata mai sus. Astfel, aceste credite vor putea fi cumparate de catre orice entitate reglementata sau orice entitate nereglementata, nu numai de catre entitatile care desfasoara activitatea de recuperare de creante.
In privinta Contractelor de Credit pentru Consumatori Clasice, insa, aplicabilitatea noilor reglementari nu este limitata doar la contractele care sunt incheiate dupa intrarea in vigoare a modificarilor. Astfel, transferul unor astfel de credite chiar acordate anterior noilor reglementari, se va putea face numai cu respectarea dispozitiilor in vigoare la data transferului, adica numai catre entitati reglementate sau entitati nereglementate care desfasoara activitatea de recuperare de creante.
Asadar, in functie de criteriile prezentate mai sus, vor putea varia in cadrul unei tranzactii de achizitie de credite neperformante entitatea care poate cumpara respectivele credite, conditiile in care se poate face achizitia si chiar definitia creditului neperformant. Aceste aspecte vor duce la eforturi suplimentare de structurare a tranzactiei, in cazul in care se vizeaza achizitia unui portofoliu divers de creante.
Cu toate acestea, in ciuda acestor modificari legislative, piata din Romania continua sa aiba potential pentru tranzactii de vanzare a creditelor neperformante. Avand in vedere recomandarea BNR adresata bancilor de a-si diminua rata creditelor neperformante, ne asteptam sa asistam in continuare la tranzactii de vanzare de credite neperformante in perioada urmatoare.
