O analiza amanuntita facuta de Financial Times arata ca EUROPA este amenintata de un mare pericol-haosul, pe fondul a cinci crize in cxare Germania joaca un rol insemnat. De la criza imigrantilor, pana la scandalul Volkswagen, Germania este in centrul acestui vartej care poate afecta negativ Europa.
Europa se confrunta cu cinci crize concomitente. Aceste crize – refugiatii din Siria, datoriile uriase de la periferia zonei euro, scaderea economiei globale, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de catre Rusia si scandalul legat de producatorul german de masini Volkswagen -, toate neprevazute anterior si aflate in stadii diferite de evolutie, ar putea arunca Europa in haos, scrie Financial Times.
Metafora cea mai folosita in teoria haosului este ca zbaterea aripilor unui fluture poate declansa o tornada in alta parte a lumii. In acest sens, un factor declansator, aparent inocent initial, a fost decizia de principiu a cancelarului german Angela Merkel de a deschide granitele tarii sale pentru refugiatii din Siria. Majoritatea germanilor au salutat decizia cancelarului, dar Angela Merkel nu a pregatit nici tara ei, nici restul Europei – politic si logistic – pentru ce a urmat. De exemplu, situatia locativa este atat de disperata la Berlin si la Hamburg incat autoritatile intentioneaza sa modifice legislatia pentru a permite exproprierile de apartamente private nelocuite si de proprietati comerciale.
Pentru a oferi adaposturi unor refugiati, autoritatile locale nu au prelungit, in unele cazuri, contractele de inchiriere a locuintelor sociale. Un astfel de comportament al sectorului public poate conduce oricând la escaladarea xenofobiei in Germania.
Liderul partidului conservator bavarez CSU, Horst Seehofer, un aliat al cancelarului german, a avertizat deja ca Germania va plati pentru mult timp din cauza policilor promovate de Angela Merkel.
Criza refugiatilor reduce tot mai mult spatiul de manevra al Germaniei. Totusi, acesta nu este singurul factor. O limitare serioasa este impusa de asemenea de incetinirea economiei mondiale. Impactul incetinirii economiei mondiale asupra zonei euro este putin vizibil deocamdata, dar aceasta situatie se poate modifica in scurt timp. In opinia lui Simon Tilford, de la Centrul European pentru Reforme, cu sediul la Londra, zona euro nu poate sfida in nici macar un fel incetinirea globala, pentru ca principala sa strategie adoptata dupa ultima criza economica mondiala se bazeaza pe exporturile nete.
Combinatia incetinire economica – criza refugiatilor va transforma, probabil, surplusul fiscal german intr-un mic deficit, ceea ce nu ar constitui o problema in conditii normale. De fapt, Germania ar trebui sa mearga putin pe deficit pentru a ajuta economia eurozonei. Insa Berlinul si-a impus o norma constitutionala care face referire la echilibru bugetar in cadrul unui ciclu economic. Astfel, atunci cand surplusurile dispar, spatiul de manevra legislativ si politic urmeaza aceeasi directie. Mai exact, Guvernul german a decis sa prevada mai multi bani pentru refugiati decat pentru Grecia.
In Grecia, guvernul reales va incepe in curand sa implementeze – sau sa pretinda ca o face – reformele economice cerute in schimbul oferirii celui de-al treilea program de asistenta financiara. Asa cum o arata istoria recenta, Guvernul grec va implementa probabil reformele economice incomplet sau fara tragere de inima. Odata cu incheierea termenului, creditorii internationali ai Greciei – Banca Centrala Europeana (BCE), Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana (UE) – vor evalua programul si vor decide daca masurile luate au fost indeajuns. Daca nu, ideea unui Grexit (iesirea Greciei din zona euro) ar putea reaparea.
De asemenea, chiar daca evaluarea va fi una pozitiva, rezultatul s-ar putea sa fie tot unul negativ, deoarece Atena va insista din nou pentru o reducere a datoriei sale. De altfel, FMI a anuntat deja ca nu va mai fi de acord cu o noua intelegere prin care Atena simuleaza procesul de reforme iar creditorii rostogolesc datoria sa.
Aceasta ar putea duce la un nou impas, cu consecinte pentru pietele financiare si noi nopti lungi de negocieri la Bruxelles intre liderii europeni. Atunci se va aminti din nou, probabil, despre imoralitatea programului de salvare semnat in aceasta vara in care nu prea a crezut nicio parte.
Programul de salvare ar fi putut sa functioneze doar daca s-ar fi intrunit imposibilul trio al reformelor economice, reducerii austeritatii si taierii datoriei. Insa Atena si creditorii sai au incheiat pana la urma acordul de frica. Angela Merkel nu a vrut sa fie acuzata de Grexit, in timp ce premierul grec Alexis Tsipras s-a temut de o moneda paralela in tara sa, asa ca a semnat ce i s-a prezentat.
Ceea ce s-a schimbat intre timp este spatiul fiscal de care dispune Germania, dar scandalul Volkswagen il ingusteaza si mai mult. Daunele care pot fi suferite din cauza scandalului Volkswagen ar putea depasi ipoteticele pierderi generate de un eventual Grexit.
Din nou, mare parte din factura va fi asigurata tot de contribuabilul german. Una dintre calitatile cancelarului Merkel este capacitatea ei de a desface probleme complexe in parti mai mici pentru a le rezolva, dar acest talent s-ar putea sa nu fie indeajuns pentru gestionarea celor cinci crize actuale din Europa. Concluzia subliniata de Financial Times este ca, la acest moment, continentul pare a fi aproape de haos si orice se poate intampla.
