Studiul a fost efectuatpe soareci si „este primul din lume care a analizat efectele neurofiziologice ale unui creier muribund”.
Senzatiile si viziunile, precum cea a unei lumini intense, pe care le-au experimentat anumite persoane aflate in stop cardiac corespund unei reporniri a activitatii cerebrale atunci cand circulatia sangvina se opreste la nivelul creierului, spun cercetatorii americani.
Studiul a fost efectuat pe soareci si „este primul din lume care a analizat efectele neurofiziologice ale unui creier muribund”, a tinut sa precizeze Jimo Borjigin, profesor de neurologie la Universitatea Michigan, principalul autor al studiului aparut in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), potrivit Mediafax.
Aproximativ 20% dintre persoanele care au supravietuit unui stop cardiac au avut parte de experienta unei morti iminente in timpul decesului clinic, mai spun cercetatorii americani.
„Am plecat de la ideea ca, daca aceasta experienta rezulta dintr-o activitate cerebrala, ea ar putea fi detectata la oameni la fel ca la animale, chiar dupa oprirea circulatiei sangelui in creier”, a explicat Jimo Borjigin.
Cercetatorii au analizat electroencefalogramele, care inregistreaza activitatile electrice ale creierului, efectuate pe noua soareci anesteziati, carora le-a fost indus un stop cardiac.
In primele 30 de secunde, toti soarecii au cunoscut o crestere a activitatii cerebrale, care s-a dovedit foarte organizata in tot creierul si care corespunde unei stari constiente.
Neurologii au mai constatat acelasi fenomen si la soarecii care se asfixiaza.
„Am fost surprinsi de nivelul ridicat de activitate cerebrala”, a explicat George Mashour, profesor de anesteziologie si neurochirurgie la Universitatea Michigan, coautor al studiului.
„De fapt, in starea de moarte iminenta, numeroase semnale electrice cerebrale in starea de constienta le exced pe cele inregistrate in starea de veghe, fapt care ne face sa credem ca creierul este capabil sa aiba o activitate electrica bine organizata in primele stadii ale mortii clinice”, a mai spus George Mashour.
„Acest experiment arata ca o reducere a oxigenului sau a oxigenului impreuna cu a glucozei in timpul unui stop cardiac poate stimula activitatea cerebrala caracteristica unei stari constiente”, a declarat medicul Jimo Borjigin.
In schimb, mai multi cercetatori care nu au luat parte la acest studiu s-au aratat sceptici in privinta validitatii felului in care a fost interpretat fenomenul observat.
Chris Chambler, profesor la Universitatea Cardiff din Marea Britanie, considera ca „este tentant sa stabilesti o relatie intre reluarea activitatii neuronilor si starea de constienta, insa ne lovim de doua probleme: prima este faptul ca nu stim daca soarecii au o stare de constienta si, chiar daca este cazul, sa concluzionezi ca acea reluare a activitatii cerebrale ar fi semnatura unei astfel de stari este pur si simplu o ipoteza inselatoare”.
„Pornind de la ideea ca, dupa modelul soarecilor din experiment, o electroencefalograma ar fi identica la oamenii aflati in stop cardiac este extrem de ipotetic si nu se sprijina pe niciun indiciu tangibil”, considera Sam Parnia, profesor la Universitatea Southampton din Marea Britanie.
