Islanda este prima tara care nu mai vrea sa ramana in UE si este de parerea ca intrarea bancilor in faliment a fost cea mai buna decizie.
Islanda isi indreapta atentia catre zona arctica, in conditiile in care Europa continua sa resimta efectele crizei datoriilor. Presedintele statului, Olafur Ragnar Grimsson, a declarat, pentru CNN, ca „regiunea arctica devine, treptat, unul dintre cele mai importante locuri din lume pentru economia globala”.
Comentariile sale vin la patru ani dupa ce statul islandez a lasat sa dea faliment bancile indatoate, care au declansat criza financiara in Islanda (aceasta fiind prima tara din lume, inaintea SUA, care a intrat in criza in 2008). Acum, Islanda are o crestere economica sanatoasa si nu a fost afectata de criza din zona euro.
Grimsson explica acum ca decizia de a nu salva bancile „a fost cea mai dificila pe care a fost nevoit sa o ia, dar a fost cea corecta”.
„Decizia de a lasa bancile sa se prabuseasca este unul dintre motivele fundamentale pentru care Islanda se afla acum intr-o recuperare puternica, in comparatie cu alte tari europene”, a adaugat presedintele islandez.
In opinia acestuia, Islanda va fi mai bine pozitionata, daca isi mentine actuala linie, decat sa se apropie mai mult de tarile din Uniunea Europeana. El a dat ca exemplu doua economii din zona arctica, si care nu sunt membre UE – Norvegia si Groenlanda, modele pe care Islanda le urmeaza indeaproape, adaugand ca nu va ezita sa-si exercite dreptul de veto in parlament, cand va fi dezbatuta intrarea Islandei in Uniunea Europeana.
Pe de alta parte, Grimsson a spus ca nu este sigur daca strategia aplicata in Islanda, de a lasa bancile sa dea faliment, ar fi putut fi aplicata intr-o tara din zona euro, cu aceleasi probleme financiare, pentru ca nu ar fi putut deprecia moneda.
Coroana islandeza s-a prabusit in 2008, ca efect al colapsului financiar, iar acest lucru a ajutat tara sa-si revina, datorita exploziei exporturilor.
„Inca mai exista cicatrici care trebuie vindecate, dar per ansamblu, increderea pe care am avut-o din partea poporului islandez ne-a permis sa ne revenim si sa avem incredere in viitor”, a mai spus Grimsson.
Prima tara care cadea prada crizei economice, care a debutat in 2008 si care avea sa cuprinda intreaga lume, nu a fost America, ci Islanda. Cu un sistem bancar supra-indatorat, institutiile de credit s-au gasit in incapacitatea de a-si mai achita datoriile, iar statul le-a lasat sa dea faliment. Dupa patru ani de criza, Islanda a trecut pe crestere economica si are excedent bugetar si sta mult mai bine fata de tarile salvate cu sute de miliarde de euro de la FMI si UE.
In 2008, bancile din Islanda au devenit insolvente, pentru ca erau datoare cu de peste 6 ori PIB-ul tarii, iar cand pietele financiare au inghetat imprumuturile, acestea nu au reusit sa-si plateasca creditele la randul lor. In consecinta, bancile au intrat in incapacitate de plata, fiind datoare mai mult de 85 de miliarde de dolari.
Iar statul nu a finantat institutiile bancare din taxele contribuabililor, ci le-a lasat sa dea faliment. Statul a transferat, totodata, creditele populatiei si depozitele in banci noi, dar nu a transferat si activele straine si datoriile. In acelasi timp, in cadrul a doua referendumuri, populatia a interzis statului sa plateasca datoriile catre creditorii straini care pierdusera bani in falimentul bancilor islandeze.
Intrarea tarii in incapacitate de plata nu a adus o catastrofa. Indicatorii economici ai Islandei sunt acum mai buni ca cei ai tarilor care au primit pachete de salvare de la FMI si UE. Produsul Intern Brut al tarii s-a contractat in ultimii patru ani, in medie, cu doar 0,75% pe an.
Pe termen scurt, insa, oamenii au avut de suferit. Coroana islandeza s-a prabusit, ceea ce a dus la cresterea brusca a preturilor, iar cei care aveau credite in valuta s-au trezit cu rate duble sau chiar triple. In acelasi timp, veniturile s-au micsorat, iar islandezii au iesit, nemultumiti, in strada, ceea ce a dus la rasturnarea Guvernului.
