Curtea Constituționala a explicat in motivarea deciziei sale privind codul de procedura penala ca SRI nu poate in niciun fel sa mai ia parte la realizarea interceptarilor implicate de o ancheta penala.
Am fost luati prin surprindere de recenta decizie a Curtii. Incepusem sa credem ca institutiile romanesti au dobandit o oarecare stabilitate, ca, in ciuda atator framantari politice si contestatii indreptatite, un mecanism care a inceput sa functioneze va fi crutat de noi reforme, cel putin in numele eficacitatii sale.
Dar decizia ne-a luat pe neasteptate si din cauza ca n-am acordat suficienta atentie unor declaratii venite de peste ocean, care prefatau si justificau cu anticipare scoaterea SRI din schema interceptarilor.
Iata succesiunea evenimentelor: Curtea Constitutionala a luat aceasta decizie in 16 februarie, dar cu exact o luna mai inainte, emisarul american Victoria Nuland sosea la Bucuresti unde avea mai multe intalniri la nivel inalt. La finalul vizitei, in cuprinsul unui interviu acordat agentiei Hotnews, Victoria Nuland avea sa ne ofere suficiente elemente ca sa intelegem mai bine situatia:
”Evident, in societatile democratice este cu adevarat importanta mentinerea unui echilibru intre siguranta cetatenilor si dreptul la viata privata. Toti ne luptam cu asta. Ceea ce este interesant este faptul ca instrumentarea cazurilor a avansat la un asemenea nivel aici – imi amintesc cand veneam in urma cu cativa ani si lumea era nemultumita ca nu fusese rezolvat niciun caz – ca societatea civila vorbeste acum despre nevoia de echilibru, ceea ce este foarte sanatos.”
Am minimalizat de asemenea toate faptele care precedasera aceasta declaratie si care au pregatit terenul sau poate chiar au stimulat o schimbare de orientare. Imediat dupa alegerile din 2014, dar chiar incepand cu campania electorala, fostul presedinte Traian Basescu declansase o virulenta si surprinzatoare campanie impotriva serviciilor de informatii. Tot el avea sa critice cu asprime implicarea SRI in realizarea probatoriilor judiciare, aruncandu-si simpatizantii in cea mai mare deceptie si uluire. Multora nu le venea sa creada: cum, tocmai cel care patronase crearea acestui dispozitiv anticoruptie lucreaza acum la demontarea lui?
In sfarsit, opinia publica a fost surprinsa de aparitia in presa de peste ocean a mai multor articole care sugerau sau spuneau de-a dreptul ca lupta anticoruptie din Romania, atat de elogiata, nu era chiar atat de impartiala pe cat se spune si ca lucreaza selectiv cu ajutorul unor interceptari ilegale. Niste articole nu insemnau mare lucru, dar faptul ca cineva facuse eforturi sa le plaseze in presa de mare vizibilitate spune ceva.
Desigur ca in toti anii din urma implicarea SRI in anchete a fost criticata cu mare energie de magistratii care s-au constituit intr-un soi de opozitie la mecanismul anticoruptie construit cu sprijin american si patronat de presedintele Basescu. Dar ni se parea greu de crezut ca protestele acestor magistrati, desi erau in afara de orice suspiciune, ar avea puterea de a provoca o schimbare atat de importanta, cu atat mai mult cu cat vocea lor fusese ignorata suveran foarte multi ani de zile. Iar pana in 2012, PSD si PNL, ca partide de opozitie, denuntasera la randul lor implicarea SRI in anchete fara sa clinteasca ceva. In sfarsit dupa alegerile 2012 si dupa cele din 2014, asa numitul binom DNA-SRI i-a prins in navoadele sale si pe unii dintre politicienii cei mai bine protejati de regimul politic anterior, castigandu-si o mai mare credibilitate in fata opiniei publice mai putin sensibile la proceduri si rigoare juridica.
Nu putem discuta acum calitatea si natura argumentatiei Curtii Constitutionale. Putem spune doar ca oricand se putea imagina si o argumentatie contrara, desi, spre deosebire de alte dati, opinia care a avut castig de cauza a avut parte de o sustinere credibila si robusta.
Dar tocmai pentru ca suntem preveniti cu privire la fluiditatea argumentatiei juridice, ne intrebam din nou ce anume a provocat aceasta decizie. Cert este ca ea a produs un soc la nivelul DNA si al SRI, pentru ca nici ei nu se asteptau la asa ceva. Eduard Hellvig, directorul SRI a caracterizat decizia Curtii ca pe ”un recul” care ar trebui, intr-un fel sau altul, compensat, explicand ca activitatea serviciului va avea mult de suferit: ”Astfel, in procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infractiuni precum cele de spionaj-tradare, terorism, criminalitate organizata transfrontaliera, contraproliferare, criminalitate informatica si, nu in ultimul rand, fapte de mare coruptie, ce reprezinta amenintari grave la adresa securitatii nationale.” Prin urmare SRI s-a atasat de aceasta misiune anticoruptie, care il aseamana FBI.
E o perspectiva surprinzatoare, caci nu DNA se plange cel mai mult, ci SRI, care aparent nu ar fi avut nimic de pierdut. Parchetele au cerut bani pentru echipamentele de supraveghere, isi fac planuri de extindere si reorganizare, dar SRI declara ca insasi functiunea sa este amputata. CSAT urmeaza de asemenea sa se intruneasca de urgenta, ceea ce pune lucrurile intr-o noua lumina.
Horatiu Pepine, DW
