Oamenii de stiinta brazilieni au urmarit 2002 adulti cu varste cuprinse intre 51 si 80 de ani pentru o perioada medie de 6,3 ani.
Un test simplu care verifica dificultatea cu care o persoana se asaza pe podea si se ridica in picioare ar putea prezice cati ani mai are de trait, arata un nou studiu.
Conform cercetarii publicate in European Journal of Preventive Cardiology de o echipa de oameni de stiinta din Brazilia, persoanele de varsta mijlocie si cele de varsta a III-a care aveau nevoie sa foloseasca atat mainile, cat si genunchii, pentru a se ridica prezentau un risc de aproape 7 ori mai mare de a muri in urmatorii 6 ani fata de persoanele care se puteau ridica fara a apela la brate si genunchi.
De-a lungul timpului, doctorii au folosit testul scaunului – in care o persoana se ridica de pe scaun – pentru a stabili nivelul de putere al picioarelor si starea de sanatate a partii inferioare a corpului, testul fiind administrat mai ales persoanelor in varsta. Noul test este mai dificil si poate fi folosit si in randul persoanelor mai tinere, subliniaza dr. Kathryn Berlacher, profesor la University of Pittsburgh Medical Center.
Cel mai important factor care controleaza usurinta cu care o persoana se asaza si se ridica este raportul dintre puterea muschilor si greutatea totala a corpului.
„Exista si alte aspecte relevante, precum flexibilitatea corpului, echilibrul si coordonarea motorie”, a explicat Claudio Gil Soares de Araújo, profesor la Universitatea Gama Filho din Rio de Janeiro.
In cadrul cercetarii, oamenii de stiinta brazilieni au urmarit 2002 adulti cu varste cuprinse intre 51 si 80 de ani pentru o perioada medie de 6,3 ani. La inceputul studiului, fiecare participant a trebuit sa se aseze pe podea si apoi sa se ridice, folosind cat mai putin mainile, genunchii si alte parti ale corpului pentru a reveni la pozitia initiala.
Voluntarii obtineau 5 puncte daca se puteau aseza fara a atinge podeaua cu genunchii, picioarele, bratele sau palmele si inca 5 puncte daca se putea ridica fara ajutorul acestora. Pentru fiecare parte a corpului sprijinita de podea, voluntarii pierdeau un punct. Asadar, daca se asezau pe podea sprijinindu-se intr-un genunchi, obtineau 4 puncte. Daca se ridicau atingand podeaua cu un genunchi si o palma, scorul obtinut era de 3 puncte. Daca voluntarii pareau dezechilibrati atunci cand se ridicau sau se asezau, pierdeau jumatate de punct.
Cei mai agili participanti au obtinut 10 puncte, iar cei care nu puteau sa se aseze deloc au obtinut zero puncte.
De-a lungul studiului, 159 de participanti au decedat, majoritatea fiind voluntari care obtinusera scoruri foarte mici in cadrul acestui test.
Datele au aratat ca persoanele care obtinusera un scor cuprins in 0 si 3 prezentau un risc de 6,5 ori mai mare de a deceda in cursul cercetarii in comparatie cu persoanele care obtinusera 8-10 puncte. Cei care au avut scoruri cuprinse intre 3,5 si 5,5 prezentau un risc de 3,8 ori mai mare de a muri in comparatie cu cei cu scoruri de 8-10 puncte. In cele din urma, cei cu scoruri cuprinse intre 6 si 7,4 prezentau un risc de 1,8 ori mai mare de a deceda in comparatie cu cei cu scoruri mari.
„Doar doi participanti care obtinusera 10 puncte au murit in cei sase ani de studiu”, a declarat Araújo. „Daca cineva cu varsta cuprinsa intre 51 si 80 de ani obtine 10 puncte, sansele ca aceasta persoana sa fie inca in viata peste 6 ani sunt foarte bune”, a adaugat Claudio Gil Soares de Araújo.
Dr. Berlacher afirma ca testul ar putea fi foarte util doctorilor, permitandu-le sa le arate pacientilor ca trebuie sa lucreze la starea lor de sanatate.
„In zilele noastre, majoritatea pacientilor nu fac deloc sport, si daca ii intrebi daca urca scarile iti spun ca au dureri la genunchi si la glezne”, a mai explicat doctorul Kathryn Berlacher.
