Comisia juridica din Senat au revenit joi asupra amendamentului privind gratierea pedepselor pentru coruptie, 5 senatori votand pentru respingerea acestuia, in timp ce patru senatori ai PSD si ALDE s-au abtinut.
„In raport cu imprejurarea ca avem totusi prinse si neexceptate infractiunile de coruptie despre care am discutat ieri, in raport si de declaratiile facute de liderii PSD, in speta de presedintele partidului si de premier, membrii comisiei din partea PNL si USR va propun sa revenim asupra votului de ieri in ceea ce priveste infractiunile de coruptie, sa le includem in categoria exceptiei de la gratiere”, a solicitat Daniel Fenechiu.
El a mai spus ca argumentele tin de solutia diferita fata de infractiunile din Legea 78/2000 si de declaratiile publice ale PSD.
„Lucrurile trebuie reglementate in mod uniform, iar pe de alta parte este foarte bine ca sa avem o pozitie clara si unitara a PSD in legatura cu infractiunile de coruptie, pentru ca daca parlamentarii PSD sunt de acord respectam acest lucru, insa in raport cu declaratiile liderului PSD credem ca e binevenita aceasta propunere a noastra”, a adaugat senatorul PNL.
La randul sau, senatorul USR George Dirca a afirmat ca faptele de coruptie produc consecinte deosebit de grave si iremediabile.
„Vreau sa va reamintesc ca fapte de coruptie au lasat sa se intample o tragedie, Colectiv, fapte de coruptie fac ca pe spatiile verzi din Bucuresti sa fie ridicate blocuri si constructii care nu mai pot fi demolate, care ne afecteaza viata”, a spus si Dirca.
Presedintele Comisiei juridice din Senat, Serban Nicolae, a spus ca nu intelege argumentele invocate de Fenechiu, referitoare la declaratiile liderilor PSD.
„Daca ar fi sa luam asa, ar insemna sa v-as solicita sa va manifestati consecvent cu pozitia dnei Turcan, care spunea ca PNL lupta impotriva Justitiei. Dar astea fac parte din folclorul specific declaratiilor de presa”, a afirmat Serban Nicolae.
Ministrul Justitiei, Tudorel Toader: „E o veste buna, ce sa spun. A prevalat intelepciunea”.
Inainte de vot, ministrul justitiei precizase ca institutia pe care o conduce sustine proiectul de lege privind gratierea in forma initiala, fara amendamente. La randul lor, presedintele instantei supreme si procurorul general au transmis ca sustin punctul de vedere transmis de Consiliul Superior al Magistraturii pe aceasta speta.
„Gratierea este o institutie prevazuta in Codul Penal, este o institutie care s-a aplicat, ce-i drept, rar, de-a lungul timpului si prin definitie s-a aplicat doar infractiunilor cu un grad de pericol social redus. Infractiunile de coruptie sunt infractiuni care au un nivel ridicat de pericol social si care, prin traditie, pentru ca ne referim la celelalte legi anterioare, nu au facut obiectul actelor normative de amnistie sau gratiere”, a declarat presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea.
„As dori sa reamintesc doar punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii care spune ca un asemenea act normativ ar crea un sentiment de insecuritate in public. Ministerul Public a sustinut acest punct de vedere, noi avem strategii ale Ministerului Justitiei si ale institutiilor care lucreaza in domeniul justitiei pentru a combate coruptia, ele pot fi vazute pe site-ul Ministerului Justitiei, sunt pe cinci ani si noi ne inscriem pe aceasta directie, a strategiilor cunoscute. Eu va spun care e strategia noastra, sa spuna altii de ce e benefica (gratierea – n.r.)”, a precizat Augustin Lazar.