Despre „REGRETUL EFECTIV”: Explicatia halucinanta cu care vine initiatorul legii care i-ar scapa de puscarie pe corupti

Dupa publicarea editorialului „Pardon, scuzati, regret! „, la redactie ne-a sosit un drept la replica din partea senatorului caruia ii apartine initiativa legislativa prin care propune ca cei care fura si, dupa o vreme, ii apuca regretul, sa scape de puscarie daca se autodenunta si acopera prejudiciul.

Nu avem nimic impotriva, ii oferim spatiu pentru a-si expune argumentele „genialei” initiative legislative. Facem precizarea ca punctuatia ii apartine.
 
Iata explicatia senatorului privind proiectul de lege in legatura cu “Regretul efectiv”, initiativa legislativa aflata in dezbatere publica:
 
„Am observat reactia mass-media vis-a-vis de proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal in legatura cu conceptul “Regretului efectiv”.
 
Acesta modificare legislativa a fost inteleasa si explicata in mod superficial de marea majoritate a mass-media, fac exceptie cateva publicatii.
 
Cu obstinatie s-a dorit sa fie prezentate publicului larg doar aspecte partiale din initiativa mea legislativa. Aspecte care luate in mod individual pot avea un anumit sens, un sens diferit fata de ceea ce doreste initiatorul sa propuna in ansamblu.
 
De ce nu este o lege pentru “corupti”, “penali”, de ce nu este o lege care-i “scapa de puscarie pe corupti”… etc?
 
Daca se trece cu vederea litera b) de la alineatul (2) legea capata cu totul alt sens.
 
Aceasta conditie care trebuie indeplinita de toti cei care vor sa beneficieze de “regretul efectiv” mentioneaza ca “prin denunt” infractorul contribuie efectiv la descoperirea infractiunii.
 
Deci doar daca organele de urmarire penala nu au cunostinta despre o anumita infractiune, o persoana care a savarsit o infractiune poate sa uziteze de “regretul efectiv”.
 
Mai mult decat atat, aceea infractiune pe care infractorul doreste sa o denunte in mod benevol, despre care organele de urmarire penala nu au cunostinta, trebuie sa fie prima si singura infractiune savarsita vreodata de infractor.
 
In plus fata de cele de mai sus, am observat ca nimeni nu “s-a obosit” sa relateze despre alineatul (3) al acestei initiative legislative care specifica ca ulterior denuntului realizat de infractor cu privire la fapta sa, acesta este pus sub urmarire penala si poate fi scos din cadrul urmarii penale doar daca indeplineste toate conditiile specificate in proiectul de lege in mod cumulativ, inclusiv daca repara prejudiciul cauzat prin infractiune. Valoarea prejudiciului fiind stabilita de instanta de judecata, nu de “aprecierea” infractorului – alineatul (5).
 
Cum ai putea sa fi “corupt” sau “penal” daca organele de urmarire penala ale statului nu stiu daca ai savarsit candva o anumita infractiune?
 
Daca ai savarsit o infractiune poti sa fi prins sau nu de organele de urmarire penala ale statului. Un infractor poate sa fie prins intr-o saptamana, in 6 luni, 2 ani sau poate nu va fi prins niciodata, este un aspect care nu poate fi stabilit.
 
Tocmai acesta este sensul acestei initiative legislative, de a descoperii acele infractiuni de care organele de urmarire ale statului nu au cunostinta.
Mai mult decat atat, nu este vorba in intelesul acestei acestei initiative despre acele infractiuni care au fost comise de anumiti infractori, iar organele de urmarire penala cunosc despre comiterea acelei infractiuni dar inca nu cunosc autorul.
 
De ce este aceasta lege una indreptata impotriva “penalilor”, “coruptilor” ..etc? Daca dorim sa-i vedem pe cei care incalca legea in inchisoare, mai intai trebuie sa-i prindem. Exista sansa ca autoritatile statului sa nu-i prinda pe toti sau sa-i prinda dupa ce pedepsele se prescriu.
 
De foarte multe ori infractiunile financiare si economice au loc in imprejurari si conditii la care participa mai mult de un infractor. Pentru a destabiliza acele grupuri infractionale in care domina “legea tacerii” este necesara punerea la dispozitia “celor care vor sa regrete si sa vorbeasca” a unui mecanism legal care sa le ofere posibilitatea reala sa marturiseasca si sa dezvaluie adevarul, inainte ca organele de urmarire penale sa afle despre faptele comise.
 
Aceasta lege ale carei prevederi sunt specifice infractiunilor financiare tocmai acest lucru il propune, oferirea unui mijloc de a returna prejudiciile cauzate.
 
Daca justitia nu-i prinde pe acesti infractori, macar sa stim ca acestia in schimbul inlaturarii raspunderii penale pot sa returneze sumele prejudiciate. Sumele prejudiciate conform sentintelor instantelor de judecata. „
 
Senator
Mihai Alfred Laurentiu
 
Citind aceste randuri, mi-a atras atentia o intrebare pe care trimisul nostru in Parlament ne-o adreseaza noua, romanilor de rand, oarecum iritat ca ii catalogam corupti pe cei pentru care se pregateste legea „Regretului efectiv” : 
 
„Cum ai putea sa fi “corupt” sau “penal” daca organele de urmarire penala ale statului nu stiu daca ai savarsit candva o anumita infractiune? „, intreaba senatorul in dreptul la replica de mai sus (observati si „cunoasterea” limbii romane!). 
 
Altfel spus, senatorul nu intelege cum poti sa fii corupt daca nu ai fost prins cu hotia, ilegalitatea!!! E clar, se ghideaza senatorul nostru dupa zicala: Hotul neprins, negustor cinstit ! Chiar, nu era mai bine ca initiativa legislativa de care vorbim sa poarte acest nume? 
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.