Da, chiar este coruptie in invatamant si, ce este mai dureros, a ajuns la o faza foarte avansata. Ca un cancer aproape de metastaza.
De cand a inceput scoala in 2014, in toata mass-media se discuta despre cazurile de bani stransi ba pentru fondul clasei, ba pentru cadouri, ba pentru tot felul de carti si reviste “bagate pe gat elevilor”. Si, continuu, apar noi cazuri cu profesori sau invatatori care pretind tot felul de sume.
Astfel de stiri au devenit tot mai numeroase si fiindca unii parinti au prins curaj si reclama abuzurile din unele scoli. Este de salutat gestul lor dar vine cam tarziu fiindca va fi greu sa starpesti ceea ce functioneaza de foarte multi ani.
E adevarat ca tot acest scandal ii afecteaza si pe acei profesori sau invatatori care au inteles sa-si faca meseria de dascal indiferent de situatia materiala sau de conditiile din scoala. Iar acesti dascali sunt chiar de laudat si apreciat pentru munca lor mai ales ca si-au asumat aceasta „misiune didactica” si stiau la ce „se inhama”. Insa, cu durere in suflet, astfel de cadre didactice devin tot mai putine.
Totul pare sa inceapa de la veniturile profesorilor, care pentru multi dintre ei sunt foarte mici. Si atunci apar aceste „oportunitati de afaceri” care ii ajuta sa-si mareasca, pentru unii mai mult, pentru altii mai putin, veniturile. O data inceput acest „bussines” apare dorinta de a castiga tot mai mult. Si, uite asa, unii nu se mai opresc si “ridica stacheta”.
Daca este sa aducem in discutie Legea educatiei, aceasta ii ajuta foarte mult in acest sens. Programa incarcata, „gaselnita” manualelor alternative a devenit, in ultima vreme, o „mare afacere” pentru multi profesori. Astfel, unii castiga din elaborarea acestor manuale alternative, altii din comisioane.
La acestea se mai adauga si editarea a diferitelor carti scrise, bineinteles, de diferiti profesori, care sunt „bagate” pe gat elevilor doar-doar sa mai castige ceva din vanzari care inseamna comision dar si bonusuri primite de la edituri.
Si astfel de „afaceri” ale unor profesori umple ghiozdanul elevului si goleste buzunarul parintilor.
La toate aceste se mai adauga si sanatatea elevilor. Tot mai multi elevi se plang de dureri de spate. In acest sens, medicii au tot tras semnale de alarma, dar banul castigat in plus este mult mai important decat sanatatea copiilor nostri.
O alta „sursa de venit” pentru unii profesori a devenit si fondul clasei, care, acum, inseamna nu numai bani pentru dotarea clasei, ci si cadouri pentru directorul scolii, directorul adjunct, profesorul de… etc.
Si uneori astfel de cadouri au ajuns sa se „traduca” in rata la leasing-ul unei masini, rata la banca, bijuterii din aur etc. Unii profesori au inteles ca este ilegal sa stranga acest fond al clasei asa ca au pasat „afacerea” unuia dintre parinti.
E adevarat ca vina pentru strangerea de bani pentru „fondul clasei” o au si unii parinti, care considera ca oferirea unor cadouri profesorilor le va face „viata” mai usoara copiilor lor . Ca si profesorul este om. Si atunci devine si el mai „uman” cand e vorba de note.
Tot acest scandal i-a nemultumit pe liderii de sindicat din invatamant, dar niciunul nu recunoaste ca ei sunt printrte primii vinovati de situatia in care a ajuns invatamantul romanesc. Tot timpul cand au fost la negocieri cu cei din conducerea Ministerului Educatiei, acestia au avut pe lista de revendicari, pe langa marirea salariilor, modificarea programelor scolare, finantarea unitatilor scolare, dotarea acestora cu material didactic si multe altele.
Cum aceste negocieri se terminau doar cu marirea salariului, toate celelalte revendicari deveneau, deoadata, mai putin importante pentru sindicalisti. Si asa, invatamantul romanesc a ajuns sa fie „finantat” din buzunarul parintilor. Iar bugetul de stat suporta salariile cadrelor didactice si doar acele investitii din care sa iasa un comision, uneori, foarte gras.
Si, ce este mai important, calitatea invatamantului romanesc devine ingrijorator de joasa, asa cum se poate vedea si in clasamentul PISA 2012.
Romania se plaseaza pe locul 45 in clasamentul PISA 2012, din 65 de state, cu 445 de puncte la matematica, 438 la lectura si 439 de puncte la stiinte.
Aceste rezultate in urma studiilor PISA le permit factorilor de decizie politica si cadrelor didactice sa identifice caracteristicile sistemelor educationale de inalta performanta si sa-si adapteze politicile in consecinta.
Oare se va intampla asa ceva? Mai sunt sperante ca invatamantul romanesc sa se debaraseze de acest „balast” care devine tot mai voluminos si mai greu? Eu cred ca da, dar numai daca fiecare dintre noi va scoate la suprafata astfel de practici din scoli si vom
cere o adevarata reformare in invatamant.
Daca se vrea, se poate. Intrebarea este daca se vrea, daca au interes cei ce conduc acum societatea ca generatiile ce se pregatesc pentru viata sa fie cu adevarat instruite. (Adrian Dimitriu)
