Spre a-i vedea adevarata fata, un politician trebuie scos din cadru oficial si supus unui test de fidelitate fata de alegatori. Mi-a fost dat sa am asemenea experiente.
Incercati, veti avea mari surprize foarte mari.
Daca de la inaltimea functiei nu i se vad „porii si ridurile” fiintei, fiindu-ne greu sa sesizam ce respira cu adevarat gandirea unui astfel de individ, dar cum te apropii si-l descosi, te ia cu frisoane.
Nu-i greu de ajuns in adancurile lui. Mai intai trebuie incitat prin cateva intrebari „incomode”, apoi lasat pret de cateva minute sa-si dea arama pe fata.
La prima ochire veti constata ca-i negru in cerul gurii, chiar daca fizionomia ii ramane aceeasi, naravul incepe sa-l tradeze. Daca oficial se foloseste de-un limbaj pur conventional, de formule prestabilite, ce par destul de decente, chiar de-s impanate cu tot felul de aschii dintr-un limbaj de lemn, in schimb, cand este pus sa-si scoata masca, incepe cu vulgaritatile, cu amenintari, proliferand injuraturi, te ia cu ameteli.
Mai zilele trecute, mi-a fost dat sa ascult o inregistrare cu un personaj politic foarte important la nivel de judet si, sincer, mi s-a facut pielea ca de gaina. Ba mai mult, m-a atins si-o stare de greata.
Mai toate cuvintele pe care le-a folosit ii erau in… erectie, de parca ar fi avut in intentie predarea unei lectii de sexologie.
Pai neicusorule, e prea groasa gluma, un individ ca tine nu poate nici imparti dreptate semenilor si nici nu poate privi adevarul in fata, ai o gandire sleampata si inscrisa limbajului suburban, ar fi cazul sa mananci seminte si sa-ti gasesti refugiu pe-un stadion sau printre boscheti! Vreau sa-ti spun ca in povestile lui Ion Creanga pana cand si dracii vorbesc civilizat. Sau poate c-ai citit doar „Povestea povestilor”? Sunt convins, nici pe asta n-ai fost curios s-o citesti.
Dupa cum am spus, in culisele politicii cam asa se vorbeste. Care-i cauza? Probabil ca acesti indivizi fac eforturi supraomenesti, fac adevarate exercitii de actorie atunci cand sunt obligati sa-si respecte conventiile impuse de noul lor statut, dupa care raman prada defularilor si exhibitionismului verbal.
De ce oare suntem mai atasati spiritului lui I.L. Caragiale, decat sa ne lasam vrajiti de Eminescu, Blaga si Arghezi?
In primul rand noua, ca moldoveni, ar trebui sa ne crape obrazul de rusine, tinuturile astea au dat genii. Dar vorba nemuritorului nostru ipotestean: „inca fonfii si flecarii, gagautii si gusatii / balbaiti cu gura stramba sunt stapanii astei natii”.
Tragic e ca acesti trogloditi cu functii, dupa cum se exprima, tot asa deservesc interesele aproapelui, a cetateanului de rand. O gandire dominata de reflexe rebarbative nu poate deservi cauzele unei comunitati. Schingiuitorii de limba sunt si schingiuitori de oameni.
De multe ori esti tentat sa apreciezi spontaneitatea unui politician, chiar daca pe alocuri schiopateaza in exprimare, decat sa ramai sedat de tot felul de „formule-cartus”, care la impactul cu realitatea fasaie.
Duplicitatea nu face deloc bine moralei unui popor! (Lucian Alecsa)
