Ziua de 23 iunie 2013 va ramane in memoria multor romani ca ziua in care, in Muntenegru, a avut loc un cumplit accident rutier in urma caruia 19 oameni au murit si alti 31 au fost raniti.
Dar si ce a urmat imediat dupa accident va ramane in constiinta romanilor, cand peste o suta de oameni din Muntenegru au sarit in ajutoul victimelor cumplitului accident. Unii au format un lant uman pentru a urca din „rapa groazei” targile cu raniti, altii, si anume alpinistii, care au coborat fara sa stie ce-i asteapta exact ce s-a intamplat cu adevarat, si, nu in ultimul rand, acei oameni din apropierea capitalei Podgorita care au venit la spital sa doneze sange.
Aceste momente nu trebuiesc uitate. Ci, din contra, trebuie sa ne ridicam in picioare si cu mana la inima sa spunem din intreaga noastra fiinta: THANK YOU MUNTENEGRU!
Da. Multumim Muntenegru! Multumim pentru lectia de solidaritate si dorinta de a ajuta niste oameni grav raniti in urma accidentului rutier de pe Podul Grlo.
Multumim acelor alpinisti, care, imediat dupa accident, si-au luat corzile si au coborat in acea vale plina cu morti si raniti, despre care nu vor uita niciodata.
Multumim acelor oameni care au format un lant uman pentru a ajuta la aducerea ranitilor sus pe pod unde se aflau ambulantele.
Multumim celor care au coborat in rapa pentru a da o mana de ajutor ranitilor. Chiar daca nu aveau cunostinte medicale, salvatorii au jucat un rol foarte important la aceasta actiune, contracronometru, de a scoate ranitii din „rapa groazei”.
Multumim sutelor de muntenegreni care au venit la spital pentru a dona sange, vital pentru victimele accidentului aflate in stare foarte grava.
Multumim fostelor jucatoare ale echipei de handbal Oltchim Ramnicu Valcea, Katarina Bulatovici si Marija Jovanovici care s-au alaturat donatorilor de sange.
Multumim cadrelor medicale din Muntenegru, o parte din ele aflandu-se in timpul lor liber, pentru modul cum au reusit sa-i tina in viata pe cei grav raniti. Inclusiv secretarul de stat Raed Arafat a fost profund impresionat de profesionalismul medicilor de la Spitalul din Podgorita.
Multumim autoritatilor din Muntenegru si nu in ultimul rand premierului Milo Djukanovici care a putut gestiona acest eveniment nefericit. Asta in timp ce, in Romania, al nostru premier juca baschet, pentru ca asa au considerat unii consilieri. Pentru a nu-i strica ziua lui „sefu’”, acestia au considerat sa-l anunte despre accident mult mai tarziu.
Multumim Muntenegru ca ne-ai dat o lectie de viata. O lectie pe care nu trebuie sa o uitam niciodata. Asa cum nici muntenegrenii nu au uitat nici acum ca, in urma cutremurului din 1979, romanii au venit si au pus umarul la reconstruirea regiunii.
In aceste zile, retelele de socializare au fost suportul prin care multi romani au vrut sa le multumeasca muntenegrenilor pentru gestul lor.
Si asa cum bine spunea unul dintre cei care au postat astfel de mesaje, „nu sunt cuvinte prin care se poate multumi oamenilor din Muntenegru pentru felul exemplar in care s-au mobilizat, au donat sange, si-au pus vietile in pericol pentru niste straini. Muntenegrenii au trecut la fapte ca si cum ar fi fost vorba de membrii famililor lor”.
Multumim Muntenegru pentru ca a fost solidar cu noi si a declarat ca miercuri sa fie zi de doliu. „Astazi (miercuri, n.red.) este zi de doliu national si in Romania, dar si in Muntenegru. Fratii nostri muntenegreni continua sa ne surprinda cu bunatatea si solidaritatea lor. RESPECT”, au scris cei care au creat pagina „Thank you Montenegro/Хвала Црну Гору”. (Adrian Dimitriu)
