Home Social ANTRENORUL de GENII : Copilul este unul dintre lucratorii cei mai chinuiti...

ANTRENORUL de GENII : Copilul este unul dintre lucratorii cei mai chinuiti de pe planeta ! SCOALA este o PUSCARIE

Copilul este unul dintre lucratorii cei mai chinuiti de pe planeta, pentru ca nu mai are timp liber. Daca scoala nu este umana, dupa varsta de 10 ani se blocheaza cresterea inteligentei, dupa 12 ani cresterea creativitatii devine zero, iar viitorii adulti vor avea minte de copii, pentru ca nu mai evolueaza. In aceasta situatie se afla peste 87% din omenire.

Despre sistemul de invatamant
 
Florin Colceag: Elevilor nu li se ofera ce au nevoie. in legatura cu istoria, copilul trebuie sa inteleaga in primul rand faptul ca in spatele datelor calendaristice au fost niste crize manageriate intr-un anumit fel. Noi putem invata din istorie. Foarte putini oameni stiu ca Napoleon Bonaparte era un foarte bun geometru. Toti il stiu ca pe un foarte bun conducator de osti, dar el se intrecea cu profesorii de matematica de la Sorbona, iar cand isi planifica strategiile lupta, le planifica matematic. Sau despre Alexandru Macedon si despre relatia lui foarte stransa cu Aristotel. Macedon, fiind elevul unui mare filosof, stia sa gandeasca foarte bine lucrurile. Dar asa cum este expusa istoria in clipa de fata, eu nu stiu cati adulti isi mai amintesc la ce data a fost nu stiu ce batalie intre doi combatanti, spune profesorul cunoscut si ca Antrenorul de genii, cel care lupta pentru schimbarea sistemului de invatamant din Romania, in favoarea copiilor intr-un interviu pentru Jurnalul.
 
R: Ce anume ii intereseaza pe copiii de astazi?
 
Florin Colceag: Eu lucrez cu copii de diverse varste. Sunt extraordinar de interesati cand sunt la varste mici. Au saci de intrebari si se lupta sa gaseasca lucruri interesante pentru toti ceilalti. Este o experienta aproape unica. Aceasta nu se practica in invatamantul romanesc. Copiii intreaba. Foarte mult intreaba la sase ani despre cosmos si vor sa stie totul despre cum s-a generat sistemul solar, cum a aparut Pamantul, cum a aparut soarele, galaxiile. Ei vor sa afle detalii.
 
R: Dar cum se impaca aceasta curiozitate cu religia in scoli?
 
Florin Colceag: Originea omului, Adam si Eva, ridica probleme. Am chiar un fiu de preot care-mi pune intrebarile acestea frecvent, pentru ca ei intra intr-o contradictie directa cu teoria evolutionista, cu faptul ca prima Eva a trait cu mult inaintea Adamului care a dat cromozomul Y stabil. Nu s-au putut intalni, ca sa aiba copii impreuna. Dar le explicam ca de fapt corpul uman s-a dezvoltat intr-un fel, iar spiritul uman s-a dezvoltat altfel, si ca a existat intr-adevar o pereche atat de spirituala, incat a transmis aceasta spiritualitate copiilor lor. Copiii nu invata nici istoria religiilor, nici istoria umanitatii. Ei ar trebui sa stie foarte multe lucruri, astfel incat sa nu existe confuzii, iar atunci cand ei doresc raspunsuri, li se baga in cap cu totul alte lucruri.
 
R: Ar trebui sa se predea religia in scoli in continuare, asa cum s-a predat pana in prezent?
 
Florin Colceag: Parerea mea este ca religia ar trebui sa se schimbe completamente, sa devina mult mai umana. Eu am avut surprize groaznic de neplacute cu unii copii care invata religia. A venit o fetita la mine si m-a intrebat: „Domnule profesor, eu sunt spurcata? Mi-a zis profesorul de religie ca sunt spurcata. Ca fetele nu au voie sa intre in altar, pentru ca sunt spurcate”. Trebuie intervenit serios aici si facuta o diferentiere intre stiinta si religie, pentru ca se creeaza o situatie de neiertat pentru evolutia copiilor. Pe de educatia. Religia ortodoxa este minunata, a plecat din trunchiul dacic. Nu se vede istoria din radacini, faptul ca noi am fost cea mai puternica civilizatie neolitica pana in epoca fierului, in Europa. La noi istoria porneste de la Decebal. Este totalmente gresit gandita si formulata. Istoria trebuie sa dea invataturi si din istorie trebuie sa pleci constient de starea ta umana si cu o personalitate mai puternica si mai bine pregatit pentru viata. Omenirea a reusit sa evolueze tragand invataturi din trecut. Noi ne taiem radacinile.
 
R: Cat timp ar trebui sa petreaca un copil la scoala?
 
Florin Colceag: Ne batem joc de timpul lor. Ei stau 20 de ani in scoala, pana termina facultatea. Sunt 20 de ani din viata unui om care sunt prost fructificati. Aici este problema. Daca ne da cineva 20 de ani de viata, nu spunem multumesc? Dar daca ne ia 20 de ani? De ce scoala este o puscarie? Nu este declaratia mea, ci a Condoleezei Rice, fosta sefa de cabinet a lui Bush. A ajuns la aceeasi concluzie si a facut declaratia la CNN: scoala este o puscarie, copiii abia asteapta sa plece de la scoala, la fel ca detinutii care vor sa scape de puscarie. Cand ea poate fi un loc minunat, templul cunoasterii, daca ceea ce li se ofera elevilor corespunde cu nevoile lor.
 
R: Acum s-a propus sa se pastreze la scoala cat mai mult timp elevul, chiar daca nu va fi notat, pentru a putea fi controlat. Este o metoda buna? Se doreste introducerea unor materii optionale, care sa nu mai fie notate.
 
Florin Colceag: Acesta este un lucru bun, pentru ca ei nu primesc note pentru materiile optionale. Dar trebuie schimbat complet sistemul de gandire. Daca acest timp este calitativ extrem de bun, atunci merita sa stea la scoala, dar sa fie extrem de bun. Daca ei sunt sclavi pe plantatie, facand lucruri care nu-i intereseaza, acest lucru este nociv. Drepturile fundamentale ale copilului sunt incalcate in acest moment. Daca profesorul da un morman de teme, copilul este unul dintre lucratorii cei mai chinuiti de pe planeta, pentru ca nu mai are timp liber. Ei chiar nu mai pot face nimic, pentru ca trebuie sa-si faca temele, care sunt prost gandite, prost concepute, inutile si daunatoare. Ei sunt bolnavi, au oasele fragile, pentru ca stau foarte mult timp pe scaun, pentru a citi sau pentru a scrie. Sanatatea le este compromisa. Sunt generatii intregi care sufera din aceasta cauza.
 
R: Scoala inseamna competitie continua, de la orele de sport pana la notele la matematica. Este normal sa fie asa?
 
Florin Colceag: si aceasta competitie este gresit aplicata. Elevii trebuie sa invete sa coopereze. Copiii nu trebuie sa se intreaca intre ei, ci trebuie sa se ajute. Pe de alta parte, copiii trebuie sa ajunga sa se bucure de ceea ce fac. Ei nu se bucura. Sunt demotivati, apoi nu mai vor sa mearga la scoala. Trebuie sa gasim alte forme de educatie. in privinta matematicii, ei trebuie sa invete sa gandeasca matematic, sa aiba o gandire logica, pentru a se descurca in anumite domenii, sa poata modela anumite realitati. Nu exista modelare in matematica actuala, asa cum este predata la scoala. Exista doar teoreme, fapte care ar deveni importante ca instrumente de gandire. Eu n-am vazut pe cineva care sa fi folosit in viata reala teorema lui Rouche, omniprezenta in manuale. Nu avem in fata niste copii care sa aiba o cerere si sa primeasca o oferta din partea scolii. Daca ne uitam cu atentie la curiozitatea copiilor de 10 ani, este aproape zero. Atat de tare ignora scoala curiozitatea lor, dorinta lor de cunoastere, incat se toceste curiozitatea. Mai este un fapt extraordinar: daca nu exista dialogul lor cu profesorul, de la minte la minte, scoala nu este umana. Daca dialogul acesta nu exista, iar ei sunt doar niste saci care trebuie sa fie infundati cu informatie, dupa 10 ani se blocheaza cresterea inteligentei, dupa 12 ani cresterea creativitatii devine zero si atunci devin adulti cu minte de copii. Ei nu mai evolueaza. si in aceasta situatie se afla peste 87% din omenire. Trebuie sa intelegem ca in epoca actuala trebuie sa deschidem altfel de programe de formare a personalitatii. Prin faptul ca ei tocesc, reproduc si iau o nota ii condamnam. Este totalmente gresit.
 
R: Cum ar trebui sa procedeze profesorul pentru a-l determina pe copil sa invete de placere?
 
Florin Colceag: Profesorul ar trebui sa-i arate doar ceea ce a facut perfect, astfel incat sa invete si apoi sa se corecteze singur. S-a introdus acest sistem si in Romania, mai mult in scoli private, din pacate. Mai este un lucru interesant: copilul care iese la tabla si performeaza este scutit de tema de acasa, in schimb, el poate ajuta un alt coleg. Acestea sunt principii pedagogice pe care nu le predau facultatile in Romania. Cand intra profesorul in campul muncii, habar nu are cum trebuie sa se comporte cu elevii. Sunt si exceptii pozitive, dar nu este o programa unica la facultate. tinand seama de importanta invatamantului preuniversitar, pentru ca si facultatile se lovesc de faptul ca le vin absolventi din ce in ce mai slabi, profesorii nu stiu stiluri de predare care sa corespunda stilurilor de invatare. Am vazut ca stilurile de invatare au intrat in facultati. Ma bucur din tot sufletul. Dar stiluri de predare nu: cum sa lucrezi cu senzitivi, cum trebuie sa lucrezi cu vizuali. Noi trebuie sa modernizam educatia si acest lucru este totalmente inevitabil, daca vrem sa mai existam ca neam.
 
R: De unde ar trebui sa inceapa modernizarea sistemului de educatie din Romania?
 
Florin Colceag: Trebuie sa ajungem sa punem la punct un sistem de evaluare care sa nu mai fie inhibitor. Sistemul cu note nu spune nimic si conduce la ceva teribil. Notele de la 1 la 10 si faptul ca examenele la liceu se dau pe media anterioara, plus rezultatul la examen, si salariile proaste ale profesorilor au condus la o coruptie de necrezut si la santaj emotional la adresa parintilor, care trebuie sa se duca la profesor cu ceva. Este un cancer social care trebuie extirpat. Salarizarea trebuie sa fie diferentiata prin succesul pe care il are elevul, cu ajutorul profesorului. Nu poti sa lovesti in profesori, pentru ca ei au fost la randul lor victime. Li s-a luat posibilitatea de a se ocupa de copii in momentul in care au fost obligati sa completeze zeci de rapoarte si hartii. Aceasta a fost o actiune absolut inumana, care continua. Profesorii aveau deschidere foarte mare pentru a-si imbogati stilul de lucru, pentru ca au ajuns in invatamant din pasiune, dar multi dintre ei au plecat dintr-un sistem care genereaza frica. Sistemul acesta piramidal bazat pe frica merge pana la elev, care traieste cu frica de a nu ramane corigent sau repetent. Acest sistem este de provenienta americana. Este sistemul „no child left behind”, care s-a dovedit a fi dezastruos. Americanii au renuntat la acest sistem chiar de anul acesta. Noi trebuie sa umanizam educatia, dar ne impiedicam de acest cancer, pentru ca multe dintre cadrele didactice cred ca au atins culmea performantei atunci cand pun note si completeaza rapoarte. in Elvetia, o invatatoare are salariul 6.000 de franci elvetieni, dar arata un nivel foarte inalt de competenta pentru a ajunge in invatamant. Sa nu uitam ca scopul principal este sa le dam copiilor prilejul de a capata invataturi de viata, pentru a putea gestiona mai tarziu crizele pe care le provocam noi. Trebuie sa orientam spre viitor totul. Noi nu trebuie sa-i facem victime. Trebuie sa-i facem invingatori.
 
Avem nevoie sa invatam din istorie, pentru ca altfel am trait degeaba toata istoria si reluam aceleasi greseli anterioare. Daca am invata, am sti cum sa evitam crizele urmatoare. Organismul uman, ca si organismul social, are crize daca nu stie cum sa le depaseasca. O intelegere de genul acesta ar deveni interesanta pentru copii.
 
Elevii pleaca demotivati total de la scoala si sunt convinsi ca sunt foarte prosti, pentru ca nu fac fata manualului. Literatura nu le place, dar nici nu li se ofera texte care sa fie placute pentru ei. Este innebunitoare problema comentariilor invatate pe dinafara. Limba materna si limba romana ar trebui legate de istoria popoarelor. incepe sa devina relevant sa traduci un termen si sa vezi cum a aparut. Gramatica, de asemenea, este completamente neinteresanta pentru copii daca nu este explicata.
 
Profesorul Florin Colceag este cunoscut si ca Antrenorul de genii, cel care lupta pentru schimbarea sistemului de invatamant din Romania, in favoarea copiilor. Este licentiat in matematica, doctor in economie si specialist international in consultanta sustenabila. Se ocupa de pregatirea copiilor supradotati si a olimpicilor din țara noastra, iar pana in prezent a dat Romaniei peste 300 de tineri foarte bine instruiti, care au devenit cercetatori, profesori universitari si specialisti in diverse domenii, cei mai multi in strainatate.
 

Exit mobile version