Preventia si accesul la tratament reprezinta urgente pentru Romania in lupta cu hepatita. Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Hepatice din Romania (APAH-RO) a organizat o dezbatere privind implementarea unui Plan strategic pentru combaterea hepatitelor virale in Romania pentru cei peste 1.400.000 de romani care se estimeaza ca ar fi afectati de virusurile hepatitice virale B, C sau B plus Delta.
Discutiile au avut ca punct de pornire ultimul studiu Hep-CORE, realizat de Asociatia Europeana a Pacientilor cu Afectiuni Hepatice (ELPA).
Raportul Hep-CORE, lansat pe 20 decembrie 2016, la Berlin, evidentiaza modul in care tarile membre ELPA (27) urmeaza recomandarile internationale privind bunele practici in ceea ce priveste hepatitele virale – raspunsul national, gradul de constientizare la nivel public, monitorizarea bolii si colectarea datelor, preventie, testare si diagnostic, evaluare clinica, tratament.
Printre vorbitori s-au numarat: Achim Kautz, consilier pe politici de sanatate al ELPA si unul dintre initiatorii Strategiei pe Hepatite implementata de curand in Germania; Julio Burman, liderul organizatiei Pacientilor cu Boli de Ficat din Israel, specialist cu o larga experienta in implementarea unor proiecte pe hepatita in tara sa si in tari din America de Sud; Homie Razavi, director al Center for Disease Analysis, LLC (Greater Denver Area); Andrei Baiceanu, consultant stiintific APAH-RO si ELPA; Marinela Debu, presedinte APAH-RO si vicepresedinte ELPA.
„In Romania, se estimeaza ca aproximativ 800.000 de persoane au hepatita cronica B, iar 600.000 de persoane au hepatita cronica C. Hep-CORE este util in creionarea zonelor pe care trebuie sa le acoperim pentru a raspunde problemei hepatitelor virale. Avem nevoie de programe de screening si preventie, de acces la tratament si monitorizare. Desi aproximativ 6000 de pacienti cu hepatita cronica virala de tip C au beneficiat de tratamentul fara-interferon in 2016, accesul in program a fost disponibil doar pentru pacientii cu ciroza. Accesul la tratament trebuie sa fie nediscriminatoriu, indiferent de stadiile de fibroza ale bolii hepatice. In acest an, APAH-RO si-a propus sa aiba discutii aprofundate cu principalii responsabili in implementarea politicilor din sanatate – Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari, parlamentari, medici, astfel incat sa putem agrea asupra unui Plan Strategic privind Hepatitele Virale”, a declarat Marinela Debu, presedinte APAH-RO.
Potrivit studiului Hep-CORE:
– 52% dintre cei intervievati la nivel european (25) si din tarile din bazinul mediteranean (2) au aratat ca tarile lor nu au strategii nationale privind hepatitele virale (B si C), contrar recomandarii Organizatiei Mondiale a Sanatatii
– Doar trei dintre aceste tari au acces, fara restrictii, la tratament de ultima-generatie, pentru hepatita C
– 17 tari (63%) nu au un registru national pentru virusul hepatitei B
– 15 tari (56%) nu au un registru national pentru virusul hepatitei C
– 10 tari (37%) nu au locatii de testare sau screening in afara spitalelor pentru populatie generale
– 12 tari (44%) nu au locatii de testare sau screening in afara spitalelor care ofera servicii de testare si screening pentru populatia aflata la risc.
„Romania are una dintre cele mai ridicate rate privind numarul celor cu hepatita virala C, insa rata de diagnosticare si tratament este una dintre cele mai mici. Lipsa programelor de screning si intarzierea accesului la tratament se traduce printr-o povara financiara la nivelul bugetelor nationale alocate sanatatii, din cauza complicatiilor pe care ajung sa le dezvolte pacientii”, a aratat Homie Razavi, directorul Center for Disease Analysis, LLC (Greater Denver Area).
Romania ocupa locul 1 in Europa, ca numar total de cazuri de hepatita C, conform datelor de prevalenta raportate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, si locul 4 ca rata a mortalitatii cauzate de afectiunile hepatice, mai exact 44,5 decese la suta de mii de locuitori, in conditiile in care media europeana este de 15 decese la suta de mii de locuitori. In Romania sunt aproximativ 10% din cele 12 milioane de persoane care se estimeaza a fi infectate cu virusul hepatitei C din intreaga Europa.
„In completarea Strategiei globale a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, capitolul privind hepatitele virale, Hep-CORE evidentiaza actiunile necesare la nivelul Europei. Este o analiza cuprinzatoare privind actualele politici la nivel national, subliniind problemele care trebuie rezolvate. Consider ca problema hepatitei virale C poate fi rezolvata, in beneficiul pacientilor si a Guvernelor nationale, prin implementarea de politici pe termen mediu si lung care sa aiba ca actiuni de baza programe de screening si acces la terapii de ultima generatie”, a declarat Achim Kautz, consilier pe politici de sanatate al ELPA.
Julio Burdman, liderul organizatiei Pacientilor cu Boli de Ficat din Israel, a adaugat ca ,,in calitate de fost pacient cu hepatita virala C, tratat cu interferon, poate spune ca este dificil sa treci prin toti pasii tratamentului. Acum, exista optiunea tratamentului fara interferon, insa numarul pacientilor care au acces la acest tip de tratament este limitat din cauza costurilor ridicate. Cu toate acestea, ar trebui sa existe un efort comun din partea tuturor celor implicati – medici, asociatii de pacienti, politicieni si jurnalisti, pentru a dezvolta si implementa planuri strategice de actiune menite sa elimine aceasta boala silentioasa”.
Conform unui studiu national realizat in perioada 2006 – 2008, de o echipa de medici de la Centrul de Hepatologie si Gastroenterologie al Institutului Clinic Fundeni, sub coordonarea Prof. Dr. Liana Gheorghe, in colaborare cu Institutul National de Sanatate Publica, prevalenta infectiei cu virusul hepatitei C in acea perioada in tara noastra era de 3,23%. Estimarile specialistilor arata ca varful epidemiei de hepatita C in Romania va fi atins in jurul anului 2020, din cauza cumularii pacientilor infectati inainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.
Andrei Baiceanu, consultantul stiintific APAH-RO si ELPA a mentionat ca „rezultatele studiului Hep-CORE arata ca desi Strategia Nationala privind Sanatatea atinge subiectul hepatitelor virale B si C, Romania mai are un drum lung de parcurs in ceea ce priveste implementarea politicilor in acest domeniu. Romaniei ii lipseste un program coerent de screening, multi pacienti fiind diagnosticati intr-o faza avansata a bolii.”
In elaborarea studiului Hep-CORE au fost analizate urmatoarele tari: Austria, Belgia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Danemarca, Egipt, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Israel, Italia, Macedonia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie.
