In fiecare an, la 25 martie, praznuim prima sarbatoare inchinata Maicii Domnului, Buna Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Bunavestire).
Buna Vestire este praznicul in amintirea zilei in care Sf. Arhanghel Gavriil i-a vestit Sf. Fecioare ca va naste pe Mesia (Luca I, 26-38). Ea a fost asezata cu noua luni inainte de nasterea cu trup a Domnului, adica la 25 martie.
Data acestei sarbatori a variat la inceput: unii o praznuiau pe 5 ianuarie, in ajunul Bobotezei, iar altii pe 18 decembrie.
In Rasarit, data de 25 martie a fost acceptata, dupa stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Nasterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea).
Aceasta sarbatoare a fost introdusa la Roma de papa Leon al II-lea. Incepand cu secolul al IX-lea, sarbatoarea a inceput sa fie praznuita pe 25 martie in toata lumea catolica.
La armeni, Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu sarbatoarea Nasterii Domnului, pe care ei o celebreaza la 6 ianuarie.
In fiecare an, la data de 25 martie, crestinii sarbatoresc Buna Vestire sau Blagovestenia, cum mai este cunoscuta in popor. In aceasta zi Fecioara Maria a fost vestita de Arhanghelul Gavriil ca Il va naste pe Fiul lui Dumnezeu.
Sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, Buna Vestire este una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.
De Buna Vestire are loc si primul cantec al cucului, prin care se anunta venirea primaverii, zi cunoscuta in calendarul popular Ziua Cucului.
Buna Vestire este asezata exact cu 9 luni inainte de Nasterea Domnului, intrucat acum S-a zamislit Pruncul dumnezeiesc in pantecele Fecioarei. Temeiul scripturistic al sarbatorii il gasim in primul capitol al Sfintei Evanghelii dupa Luca.
„Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea”, scrie in Scriptura.
Traditii si superstitii
Traditia spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.
In aceasta zi nu se pun oua sub closca deoarece se crede ca puii vor iesi cu doua capete si patru picioare. Ouale ouate in ziua de Buna Vestire cica nu sunt bune de mancat, de aceea se arunca.
In unele asezari din Apuseni, gospodarii stropesc cu tuica la radacina pomilor si cu vin la radacina vitei de vie ca sa aiba rod bogat in acel an.
In zona judetului Alba, mai era obiceiul ca in zorii zilei sa se afume cu „pozdari” de canepa si cu tamaie pomii din livezi, pentru a alunga bolile si daunatorii.
Gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casa maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori.
Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii.
Daca in ziua de Buna Vestire va fi ceata, primavara va fi calduroasa. In popor exista credinta ca asa cum este vremea ziua de Buna Vestire, asa va fi si in ziua de Pasti.
De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.
Ziua Cucului in calendarul popular
In calendarul popular, Bunavestire este cunoscuta sub denumirea de Blagovestenia sau Ziua Cucului. Este ziua in care se spune ca va canta pentru prima data cucul, cel care vesteste lucruri importante in viata omului, el fiind perceput ca o pasare cu stramos mitic, cu puternic substrat erotic si care anunta venirea primaverii.
Daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: „Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!”.
Exista obiceiul ca in aceasta zi, sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait.
Flacaii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?”.
Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica.
De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.
In ziua de Bunavestire este bine sa ai bani in buzunar, sa fii imbracat in haine curate, pentru a te gasi asa cantatul cucului, caci daca te prinde cantatul altfel, nu vei beneficia de aceste lucruri tot anul.
