Cand si cum se ia in considerare denuntul pentru reducerea pedepselor.Solutia practica
Vom vorbi despre “celebrul” art.19 din Legea 682/2002 si mai ales sintagma “ identificarea si tragerea la raspundere penala”
In 2016 practica la instante este destul de variata si se pune intrebarea : Care este momentul ab initio cand se poate considera denuntul viabil pentru reducerea pedepselor?
Unele instante iau in considerare denuntul numai care este finalizat cu o tragere la raspundere penale.
Altele au considerat ca denuntul poate fi luat in considerare doar daca este trecut in rechizitoriul prin care se sesizeaza instanta.
Altele,din contra,considera ca un denunt trebuie sa isi produca efectele doar daca s-a inceput urmarirea si s-a format dosarul penal.
Si, in final, unele instante considera momentul in care un denunt produce efecte numai cand se pune in miscare actiunea penala potrivit art.309 CPP.
Haideti sa vedem care este solutia corecta.
Avem in vedere urmatoarele dispozitii
I. Art.2 din legea 682/2002
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) martorul este persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
1. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedura penala, si prin declaratiile sale furnizeaza informatii si date cu caracter determinant in aflarea adevarului cu privire la infractiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savârsirea unor astfel de infractiuni;
2. fara a avea o calitate procesuala in cauza, prin informatii si date cu caracter determinant contribuie la aflarea adevarului in cauze privind infractiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savârsirea unor astfel de infractiuni ori la recuperarea acestora; in aceasta categorie este inclusa si persoana care are calitatea de inculpat intr-o alta cauza;
II. Art.19 din Legea 682/2002
Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 si 2, si care a comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta sau faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savârsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.
Analiza o voi incepe cu art.19 din Legea 682/2002.
La o prima citire lapidara dat fiind cele 2 conditii “identificare si tragerea la raspunderea penala ,atunci denuntul s-ar lua in considerare cand instanta ramane in pronuntare si se judeca.
Apar doua critici:
1. Tragerea la raspundere in acesta interpretare ar fi momentul cand hotararea pronuntata de judecator ar deveni definitiva,si ar exista un moment intermediar care nu este luat in considerare – INTERPRETARE ILEGALA
2. Ar insemna ca judecatorul unde se foloseste denuntul incalca legea intrucat judeca mai repede decat dosarul format in urma denuntului – INTERPRETARE ILEGALA
Atunci,care este intepretara corecta?
Revenim un pic la art.19.
“Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 si 2, si care a comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta sau faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savârsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege”
Trebuie indeplinite 3 conditii cumulative:
1. Cel care denunta are calitatea martor in sensul legii 682/2002, cel care denunta nu are nicio calitate procesuala dar informatiile sale sunt determinate pentru aflarea adevarului sau este inculpat intr-o alta cauza.
2. Persoana de la punctul 1 a savarsit o infractiune grava.
3. Inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta sau faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni grave.
La punctul 3 gasim cuvantul “persoane”.
Cand putem vorbi de tragerea la identificarea si tragerea la raspundere penala a persoanelor?
Momentul initial este art.309 CPP cand se pune in miscare actiunea penala si sunt probe impotriva unei persoane.
Un al doilea moment este cand se trimite in judecata si se confirma actiunea penal.
Concluzie
Un denunt produce efectele de reducere la jumatate a limitelor de pedeapsa numai daca in dosarul format in urma denuntului s-a pus in miscare actiunea penala potrivit art.309 CPC.
Orice alt moment anterior sau ulterior incalca dispozitiile art.19 din Legea 682/2002.
Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU
