DRAGOBETELE – SARBATOAREA IUBIRII si a PRIMAVERII la ROMANI. Ce TRADITII sunt legate de aceasta zi

Dragobetele este o sarbatoare autohtona a dragostei, care isi are radacinile in traditiile dacice si in credinta intr-un fel de zeu al iubirii, a carui cinstire, pe 24 februarie, marca simbolic si inceputul primaverii.

Un studiu recent arata ca peste 50% dintre romani sarbatoresc Dragobetele, iar 71% dintre acestia au spus ca ofera cadouri cu aceasta ocazie. Cu acest prilej, majoritatea celor care ofera cadouri de Dragobete este dispusa sa plateasca intre 50 de lei si 100 de lei pentru acestea.
 
Aproximativ jumatate dintre romani celebreaza atat Dragobetele, cat si Valentine’s Day, insa surprinzator este faptul ca cei care sarbatoresc doar obiceiul autohton sunt mai multi fata de cei care aleg sa petreaca doar Valentine’s Day (13% fata de 9%). Studiul citat a fost realizat online de compania iSense.Solutions, in cadrul panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu varsta de peste 15 ani, din mediul urban din Romania.
 
Multi declara ca prefera sa sarbatoreasca in aceasta zi cu persoana iubita, sa mearga la un spectacol de teatru sau de muzica.  Insa, intotdeauna, cina romantica in doi, intr-o atmosfera de vis, ramane una dintre cele mai bune alternative
 
Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei si al bunei dispozitii. I se mai spunea Cap de Primavara sau Cap de Vara si era identificat cu Cupidon, zeul iubirii in mitologia romana, si cu Eros, corespondentul acestuia in mitologia greaca. Un alt nume al sau era Navalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos si iubaret nevoie mare, care le face pe tinerele fete sa-si piarda mintile.
 
O alta traditie spune ca Dragobetele a fost transformat intr-o buruiana numita Navalnic, de Maica Precista, dupa ce nesabuitul a indraznit sa ii incurce si ei cararile. In lumea satului romanesc, pana la jumatatea secolului al XX-lea, Dragobete era sarbatorit pe 24 si 28 februarie sau pe 1 si 25 martie, potrivit cercetatorului Ion Ghinoiu, autorul volumului „Zile si mituri”. Probabil ca, in vechime, 24 februarie marca inceputul primaverii, ziua cand natura se trezeste, ursul iese din barlog, pasarile isi fac cuiburi, iar omul trebuia sa participe si el la bucuria naturii.
 
In ziua respectiva, semnalul era dat de pasarile nemigratoare, care se strangeau in stoluri, ciripeau, se imperecheau si incepeau sa-si construiasca cuiburile. Despre „pasarile” neinsotite la Dragobete stia toata lumea ca raman singure si fara pui pina in aceeasi zi a anului urmator.
 
Dupa modelul zburatoarelor, fetele si baietii se intalneau sa sarbatoreasca Dragobetele, pentru a ramane indragostiti pe parcursul intregului an. Daca timpul era favorabil, imbracati de sarbatoare, fetele si flacaii se intalneau in fata bisericii si plecau sa caute prin paduri si lunci flori de primavara.
 
In sudul Romaniei (Mehedinti), fata se intorcea in sat alergand, obicei numit „zburatorit”, urmarita de cate un baiat caruia ii cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, il saruta in vazul tuturor. Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunti se mai pregatesc pentru toamna. Din zapada netopita fetele strangeau de cu seara ultimile ramasite – zapada zanelor -, iar apa topita din omat era folosita pe parcursul anului pentru infrumusetare si pentru diferite descantece de dragoste.
 
Nici oamenii mai in varsta nu stateau degeaba, ziua Dragobetelui fiind cea in care urmau sa aiba grija de toate orataniile din ograda, dar si de pasarile cerului. 
 
In aceasta zi, satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si de zicala: „Dragobetele saruta fetele”. Sunt multe credintele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea ca cine participa la aceasta sarbatoare avea sa fie ferit de bolile anului, mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat.
 
Steaua acestui flacau, a carui evocare actiona direct asupra fibrelor erotice ale tinerilor, a inceput sa apuna in a doua jumatate a secolului al XX-lea. Intr-un fel, Dragobetele a fost si el o victima a comunismului. Dupa Revolutie, locul lui a fost luat treptat de Sfantul Valentin, care a fost importat din lumea occidentala si care este sarbatorit constiincios pe 14 februarie. Entitate magica asemanatoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferentiaza de blajinitatea Sfantului Valentin din traditia catolica, fiind un barbat chipes si neastamparat.
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.