FACEBOOK: Lectie de gramatica a limbii romane

A adunat aprecieri de la romanii din toate colturile tarii. Dar, in primul rand, elevii i-au apreciat initiativa, sfaturile fiind usor de retinut pentru cei care vor sa vorbeasca limba romana corect.

CITESTE postarea profesoarei Elena Chifan de pe contul ei de Facebook:

„Dragi elevi,

Desi va bat cam 9 ore pe saptamana la cap (va multumesc pentru prezenta de 100% la cele 5 ore de pregatire suplimentara saptamanala, recunosc e o minune) stiu ca nimic nu are un mai mare impact asupra voastra ca Facebook-ul si ale lui postari. Prin urmare, dati «like» daca ati inteles si «comm» daca aveti nelamuriri.

Corect este «frumoaso!» nu «frumoas-o!» si deja stiti din melodia lui Krem cine are cratima.

«Doar» se foloseste cu forma pozitiva a verbului, iar «decat» cu cea negativa. (Ea are doar 25 de ani. Nu are decat 2 lei in buzunar.) Adverbul «decat» se mai foloseste si atunci cand construim propozitii comparative de inegalitate. (Antonia este mai desteapta decat Inna.).

Atunci cand vreti sa fiti amabili cu doamnele si/sau domnisoarele, nu va adresati cu «dragele mele». Tocmai le-ati facut masini care scot apa de pe fundul unui rau. Corect este «dragile».

Atunci cand planificati o iesire la o cafenea sau la o cofetarie este impropriu sa spuneti «cautam locatie». Pentru ca nu inchiriati cladirea ca sa va petreceti restul zilelor acolo, ci beti doar un suc (nu altceva, sper). «Locatie» inseamna spatiu pentru inchiriat.

Corect este «Ce faci, papusa?» nu «Ce faci, papuse?». «A»-ul din final nu este taranesc, asa cum v-ati fi asteptat. Sfatul meu este sa gasiti un apelativ ceva mai original (mai spesal) daca nu vreti sa vi se raspunda cu «Bine, papusel», plus un ghiozdan sau o geanta in cap.

«Serviciu» si nu «servici» – fie ca e vorba despre locul unde va veti castiga painea (daca promovati examenul de evaluare nationala) sau serviciul de cafea pe care mama il va arunca in capul vostru, pe langa alte obiecte avute la indemana (daca nu il promovati).

Structura «Vizavi de problema discutata anterior…» poate fi tradusa doar asa: «peste strada de problema discutata anterior…». Pentru ca «vizavi» nu inseamna decat «peste strada», contrar parerii ca un cuvant de origine franceza poate fi abuzat cum avem noi chef. Daca nu aveti probleme peste strada, nu-l folositi.

«Sa aiba» si nu «sa aibe». Ca sa nu mai vorbim de si mai uraciosul «sa aive». De asemenea, «Vroiam sa va rog sa ma invoiti…» este gresit. «Voiai» sa spui ceva, iar eu voiam sa te exprimi corect si sa fii prezent la ora.

Stiti momentele alea in care cuvantul pe care il scrieti are ca ultima litera un «i» si voi nu stiti daca trebuie sa stea singur sau sa isi mai aduca vreo 2-3 prieteni? Ei bine, totul este stiinta.

Pentru a nu fi incult, trebuie sa citesti.

Nu fi nerabdator, fii precaut.

Nu e important a sti cate postari sunt pe Facebook intr-o zi, ci este important sa stii lectiile la limba romana.

Verbul «a fi», de obicei, da cea mai mare bataie de cap – «A fi sau a nu fi corigent, aceasta-i intrebarea».

Se scrie «fii», cu doi «i», numai la:

– imperativ afirmativ: Fii cuminte!

– conjunctiv prezent, forma afirmativa  si forma negativa: Vreau sa fii cuminte. Vreau sa nu fii obraznic.

– viitorul format de la conjunctiv: o sa fii, nu o sa fii.

In rest e «fi», cu un singur «i»:

– infinitiv: a fi;

– imperativ negativ: Nu fi obraznic!;

– conditional prezent: as fi, ai fi;

– conditional perfect: as fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi facut;

– conjunctiv perfect: sa fi stiut, sa fi fost, sa fi avut;

– viitor: voi fi, vei fi;

– verb a FI: pot fi, poti fi, sa poata fi, sa poti fi, vei putea fi.

De asemenea, substantivele masculine cu radacina terminata in «-i» au la plural nearticulat «-ii» («i» din radacina plus «i» desinenta de plural) si la plural articulat «-iii»: copil – copii – copiii.

Copiii invata cu drag la limba romana (primul «i» face parte din radacina, al doilea «i» este desinenta de plural, iar al treilea «i» este articol hotarat).

Structura «Aveti detalii in atasament» se regaseste in aproape toate mail-urile. Exista  o problema totusi: atasament inseamna «afectiune (puternica si durabila) fata de cineva sau ceva. – Din fr. attachement». Asa ca daca nu vreti sa includeti sentimentele in afaceri poate schimbati structura in «Aveti detalii in fisierul atasat» atunci cand va veti depune CV-urile”.

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.