Floriile sunt un praznic imparatesc ce are loc cu o saptamana inainte de cea mai mare sarbatoare a crestinatatii: Sfintele Pasti. Dar, de unde denumirea de Florii? De ce aducem ramuri de salcie acasa? De ce se mananca peste de Florii?
“Evenimentul este legat de intrarea Mantuitorului in Ierusalim, smerit si calare pe un asin. Denumirea de Florii, in sine, se pare ca isi are originea dintr-o sarbatoare romana numita Floralia, dedicata primaverii ai renasterii naturii. Termenul a fost adoptat in crestinism si pus in legatura directa cu intrarea Domnului Iisus Hristos in Cetatea Sfanta. Asadar, Sfintele Evanghelii ni-L prezinta pe Mantuitorul Hristos fiind primit in Cetate cu mult entuziasm. Oamenii asterneau in calea Sa ramuri de finic si chiar hainele lor strigand, totodata: Osana, bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului, imparatul lui Israel , asa cum se arata in Evanghelia de la Ioan, Capitolul 12, versetul 13”, spune parintele Emil Caramizaru, parohul bisericii brancovenesti Sfantu Gheorghe-Nou, de la kilometrul Zero al Romaniei.
Finicul, mai adauga parintele Caramizaru este un palmier din genul Phoenix, planta specifica Orientului Mijlociu: “Intrucat in zonele cu clima mai racoroasa aceasta planta nu creste, in ziua de Florii, crestinii au inlocuit frunzele de palmier cu ramurile de salcie. Aceasta pentru ca salcia este unul dintre primii copaci care inverzeste de timpuriu. Iar aceste ramuri de salcie aduse de credinciosi la biserica sunt binecuvantate de catre preoti si stropite cu Agheasma Mare, sfintita de Boboteaza, pentru ca apoi sa fie duse acasa si puse la loc de cinste, langa icoane si la portile caselor, pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca a oamenilor”.
O confuzie istorica
“Trebuie sa sesizam ca multi predicatori ai acestui sfant eveniment constata contrastul dintre entuziasmul primirii Domnului Iisus Hristos in Ierusalim si Saptamana Sfintelor Patimiri cand acelasi popor striga: Sa fie rastignit! Sangele lui asupra noastra si asupra copiilor nostri”, atrage atentia parintele profesor dr. Emil Caramizaru asupra duplicitatii naturii umane.
“Hristos le-a vorbit lor, in cei trei ani de activitate mantuitoare, despre faptul ca el este imparat, dar ca imparatia sa nu este din lumea aceasta ci una vesnica, bazata pe iubire nesfarsita! Dar unii dintre contemporanii Sai, printre care si cei prezenti la intrarea Sa in Sfanta Cetate au facut regretabila confuzie, considerandu-L un imparat pamantesc. Iar aceasta eroare va constitui unul dintre capetele de acuzare ale procesului intentat Lui!”, explica preotul, pentru evz.ro.
“Dezlegarea la peste” e pentru cei care tin post. Nu si pentru ceilalti!
De Florii, crestinii pun pe masa preparate din peste. Este aceasta o traditie? O cutuma? O recompensa pentru cei care tin post? Asa trebuie? “Nu!”, sustine parintele Caramizaru. Nici vorba de traditie: “Pentru cei care s-au ostenit cu postul, in ziua Floriilor, Sfanta Biserica a randuit dezlegarea la peste. Multi dintre cei care nu postesc spun ca este bine sa mananci peste, pentru ca asa spune traditia… Fals! Dezlegarea la peste face referire, strict, la cei care postesc, nu la ceilalti care pot manca peste cand doresc, pentru ca nu postesc! Pentru acestia mancarea de peste nu este decat o simpla schimbare de meniu!”.
In aceeasi ordine de idei, parintele Emil Caramizaru face referire la cei botezati dupa numele unor flori care, de Florii, isi serbeaza onomastica: “Le uram multi ani binecuvantati, in asteptarea celei mai mari sarbatori a crestinatatii, Invierea Domnului Iisus Hristos!”.
