FSLI: Reducerea numărului de ore va duce la concedierea a aproximativ 25.000 de cadre didactice!

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că,  după promulgarea acestei legi de către Președintele României, trebuie emisă o Ordonanță de Urgență prin care să fie prorogat termenul de aplicare al acestei legi până când vor putea fi luate acele măsuri suplimentare obligatorii. În caz contrar, există riscul major de declanșare a unui conflict de amploare în învățământul preuniversitar. Reducerea numărului de ore din planurile cadru pentru învățământul preuniveritar poate fi utilă  sistemului de învățămât numai dacă va fi însoțită de alte măsuri absolut obligatorii.

Aplicarea acestei legi nu poate să aibă loc fără o serie de măsuri suplimentare absolut necesare, spun reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Deși scăderea numărului de ore din planurile cadru  a fost prezentată ca o măsură benefică, pentru că elevii vor sta mai puțin la școală, în realitate ei vor fi afectați de acest lucru, la fel cum vor fi afectate multe cadre didactice. Mai mulți specialiști din zona de educație consideră că este în avantajul elevilor să stea cât mai mult la școală, dar lucrurile trebuie astfel gândite, încât această perioadă petrecută în spațiul școlar să nu fie o corvoadă pentru elevi, ci sa fie utilă și nestresantă.

Acele măsuri suplimentare care trebuie luate, pentru ca reducerea numărului de ore din planurile cadru să nu aibă efecte negative asupra elevilor și cadrelor didactice, ci să fie benefice lor, sunt:

  • modificarea programele școlare; altfel vom asista la un proces de epuizare a elevilor, prin comprimarea actualei materii școlare și așa sufocantă, într-un număr mai mic de ore la clasă;
  • reducerea numărului de elevi la clasă, pentru îmbunătățirea calității actului educațional, precum și implementarea programului „Școală după școală” de care să beneficieze toți elevii, pentru a fi sprijiniți la realizarea temelor și, totodată, supravegheați, în condițiile în care cunoaștem faptul că tot mai multe familii nu mai au timpul necesar pentru aceste activități oferite copiilor. Acest program  trebuie să aibă menirea de a pune în centrul atenției nevoile reale ale elevilor. Aceste măsuri sunt absolut necesare și pentru a putea asigura posturi pentru cele aproximativ 25.000 de cadre didactice afectate de această reducere a numărului de ore;
  • introducerea programului gratuit „O masa caldă” care va asigura elevilor confortul de care au nevoie pentru a face față provocărilor din timpul zilei. 

Reprezentanții FSLI mai spun că implementarea acestor măsuri înseamnă creșterea calității actului educațional, dar și o politică socială responsabilă.

„Să dai afară 25.000 de oameni înseamnă nu doar o lovitură pentru sistemul de învățământ, dar și pentru bugetul asigurărilor de șomaj, cât și pentru ceea ce înseamnă nivelul de productivitate sănătos într-o țară care nu are nevoie să bată pasul pe loc”, a spus preşedinte FSLI, Simion Hancescu.

Ipoteza că această măsură a reducerii numărului de ore din planurile cadru va conduce și la dispariția celor 3.800 de necalificați din sistem nu se va pune în practică, având în vedere că aceste cadre didactice necalificate se regăsesc, în general, în unități de învățământ din zone izolate, decât dacă cei care guvernează această țară vor acorda  facilități pentru a atrage cadre didactice calificate.

Punerea în practică a acestei legi, fără să se ia măsurile propuse, va fi evenimentul cu cel mai mare impact social negativ din istoria post-decembristă a României. Aceste posturi didactice nu se vor pierde dacă vor fi mai multe clase, cu mai puțini elevi și un program „Școală după școală” implementat la nivel național, explică cei de la FSLI.

Transpunerea în practică a acestei legi va însemna o diminuare a cheltuielilor de personal la nivelul Ministerului Educației Naționale cu aproximativ 10%.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ este pregătită să lucreze, prin intermediul specialiștilor pe care îi are, alături de responsabili din Ministerul Educației Naționale la o reformă reală a sistemului de învățământ, prin care să fie puse în aplicare toate măsurile prin care să creștem calitatea educației și să păstrăm cadrele didactice care își fac meseria în sistem. Această lege prin care se vrea reducerea numărului de ore din planurile cadru, fără a se lua măsurile suplimentare propuse, va fi o mai mare lovitură dată învățământului preuniversitar. De aceea este absolut necesar să fie prorogat termenul de aplicare a legii, până când se vor pune în practică și aceste măsuri suplimentare, pentru că este imposibil ca acestea să fie implementate până la 1 septembrie 2020, data la care ar trebui să intre în vigoare această lege. Altfel, există riscul major să fie declanșat un conflict de amploare în învățământul preuniversitar, a mai declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.

Senatul a dat vot final pe inițiativa legislativă

Senatul a dat vot final pe inițiativa legislativă care stabilește numărul de ore  alocat disciplinelor din planurile-cadru, în funcție de nivelul de învățământ, relatează Mediafax. Astfel, elevii de școală primară vor petrece „în medie” 20 de ore săptămânal la școală, cei din ciclul gimnazial în medie 25 de ore, iar cei din ciclul liceal în medie 30 de ore. Proiectul prevede astfel o reducere a numărului de ore, care, de exemplu, la gimnaziu, ajunge până la 33-34 de ore pe săptămână.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.66 din Legea educației naționale nr.1/2011 a fost inițiată de mai mulți parlamentari PSD și a fost adoptată în plenul Senatului. Aceasta stabilește numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ, în funcție de nivelul de studii, astfel:

„Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este în medie 20 de ore pe săptămână la învățământul primar, în medie 25 de ore pe săptămână la învățământul gimnazial și în medie 30 de ore pe săptămână la învățământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare și evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate”.

Proiectul de lege mai stabilește că prevederile privind numărul de ore vor intra în vigoare începând cu anul școlar 2020-2021.

Inițiativa a fost trimisă la reexaminare de președintele Klaus Iohannis și adoptată de Camera Deputaților. Senatul a adoptat proiectul ca for decizional. Proiectul merge la promulgare.

Care este numărul de ore stabilit, în prezent, în planurile-cadru

Învățământul primar

clasa pregătitoare: număr mimim-maxim de ore pe săptămână: 19-20

clasa I: număr mimim-maxim de ore pe săptămână: 20-21

clasa a II-a: număr mimim-maxim de ore pe săptămână: 20-21

clasa a III-a: număr mimim-maxim de ore pe săptămână: 20-21

clasa a IV-a: număr mimim-maxim de ore pe săptămână: 21-22.

Învățământul gimnazial

clasa a V-a: număr minim-maxim de ore pe săptămână: 26-28

clasa a VI-a: număr minim-maxim de ore pe săptămână: 28-30

clasa a VII-a număr minim-maxim de ore pe săptămână: 31-33

clasa a VIII-a număr minim-maxim de ore pe săptămână: 31-34 

Învățământul liceal

Numărul total de ore pe săptămână variază, în funcție de filieră și specializare, și poate ajunge la 33 de ore pe săptămână.

Ce mai prevede proiectul de lege

În unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violența psihologică-bullying.

În vederea asigurării accesului la învățământul general obligatoriu, unitățile de învățământ preuniversitar au obligația de a înscrie persoanele care nu dețin un cod numeric personal.

În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic, se vor introduce sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecționare asupra problemelor legate de violența psihologică-bullying, în vederea dobândirii de competențe în identificarea acestora și a capacității de aplicare a unor strategii educaționale potrivite.

Instituțiile de învățământ superior de stat acordă cel puțin 10 locuri bugetate în cadrul cifrei de școlarizare aprobate absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți din sistemul de protecție socială, în cazul în care lucrurile nu se ocupă universitățile le redistribuie către ceilalți candidați.

Violența psihologică-bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice/verbale/relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere și au drept de consecință atingerea demnităților, crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradantă, umilitoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau categorie defavorizată, ori de convingerile, sexul sau orientare sexuală caracteristicile personale acțiune sau serie de acțiuni, comportamente.

LĂSAȚI UN MESAJ

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.