România poate dezvolta un ansamblu de centre pentru tineret unic în Europa – mișcarea de și pentru tineret e pregătită să-și joace rolul și vrea un parteneriat corect cu autoritățile publice.
În urmă cu 30 de ani, statul a rămas în proprietatea clădirilor care fuseseră date în administrare fostei Uniuni a Tineretului Comunist (UTC) și a preluat și administrarea lor (în această situație fiind, de exemplu, Biroul de Turism pentru Tineret și întregul său patrimoniu). În cazul celor care fuseseră edificate din fondurile proprii UTC (cotizații, activități economice, așa-numita muncă patriotică), care nu au aparținut niciodată statului, respectiv o rețea importantă de Case ale Tineretului și Cluburi ale Tineretului, au fost create premisele pentru preluarea lor în proprietate de către structuri special constituite cu acest scop – fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București. Forurile decizionale principale ale acestor fundații sunt Adunări Generale formate din reprezentanții organizațiilor de și pentru tineret din județele în care activează – astfel, deciziile referitoare la administrarea lor au fost transferate în mâinile reprezentanților structurilor de și pentru tineret înființate în democrație.
Timp de 30 de ani, guvernele și autoritățile locale au fost preocupate mai degrabă să complice funcționarea și existența fundațiilor județene pentru tineret, să le subordoneze decizional sau să naționalizeze acele clădiri, în loc să susțină fundațiile și, implicit, sectorul de și pentru tineret. Atacurile publice la adresa fundațiilor au propus mereu măsuri care scot organizațiile de tineret din procesul decizional sau le reduc influența până la irelevanță, respectiv măsuri care ușurează dizolvarea (desființarea) fundațiilor și naționalizarea clădirilor deținute de acestea. Aceleași autorități publice nu au oferit niciun sprijin fundațiilor județene pentru tineret, deși acestea dețin statutul de utilitate publică tocmai pentru a fi mai ușor de sprijinit. Mai mult, nu au oferit nicio soluție pentru ca fundațiile să poată obține resurse pentru investiții în clădiri și dotări și pentru funcționare, astfel încât să nu mai depindă de veniturile din chirii. Mai mult, în timp ce arătau cu degetul, de cele mai multe ori lăsau să se degradeze, înstrăinau sau schimbau destinația propriului patrimoniu pentru tineret. Evident, conflictul etern și incertitudinea referitoare la viitorul fundațiilor județene pentru tineret a dăunat dezvoltării acestora și a îndepărtat multe organizații de profil, tinerii fiind, în definitiv, cei care au avut de pierdut. Cu toate acestea, cea mai mare parte a fundațiilor desfășoară activități pentru tineret, sprijină organizațiile afiliate și nu numai, fac eforturi pentru a folosi o parte cat mai mare din spații pentru astfel de activități. Oare cât de departe am fi putut ajunge printr-un parteneriat corect și asumat între sectorul neguvernamental și autoritățile locale și centrale, bazat pe un echilibru între obligațiile fundațiilor și sprijinul pe care acestea îl primesc pentru a-și realiza scopul? Cât de departe putem să ajungem, dacă începem să construim acum acest parteneriat?
Tinerii au nevoie de centre pentru tineret. Fie că e vorba de programe de educație non-formală pe subiecte neacoperite în școală (educație pentru drepturile omului, juridică, financiară, pentru sănătate, științifică și până la cursuri de dans sau muzică), implicare în comunitate prin voluntariat, formare de prietenii, implicare în decizii ale autorităților publice sau pur și simplu de un spațiu sigur în care să petreacă timp, o rețea de centre pentru tineret funcționale poate îmbunătăți viețile a zeci de mii de tineri în fiecare an. Clădirile există, deschidere pentru colaborare există, dar este nevoie de un cadru legislativ adecvat și de resurse pentru ca potențialul lor să fie cu adevărat pus în valoare.
Suntem conștienți că există și situații în care unele fundații județene pentru tineret nu și-au atins potențialul sau nu au fost suficient conectate la ansamblul organizațiilor de și pentru tineret și la tinerii din comunitatea în care activează, dar în niciun caz politizarea mișcării de tineret nu reprezintă o soluție. În acest sens, considerăm că este important ca organizațiile să participe la viața fundațiilor devenind membre, precum și ca fundațiile, la rândul lor, să cunoască, să încurajeze implicarea organizațiilor de profil și să colaboreze cu cât mai multe dintre acestea. De asemenea, ne dorim să existe strategii coerente de asigurare a continuității în funcțiile executive și susținem încurajarea desemnării de către ONGT-uri a tinerilor în conducerile fundațiilor județene pentru tineret și considerăm că este important ca ei să fie cel puțin majoritari în Consiliile lor de Conducere, pe termen scurt și mediu, respectiv să fie conduse doar de tineri pe termen lung.
Soluții există și România poate dezvolta un ansamblu de centre pentru tineret unic în Europa. Condiția este ca decidenții politici să aibă deschiderea și curajul de a lucra împreună cu organizațiile de și pentru tineret și să creeze premisele unui parteneriat public-privat prin care fundațiile județene pentru tineret și autoritățile interesate să creeze împreună centre pentru tineret – în spațiile deținute de fundații, cu sprijin financiar, pentru întreținere și activități, din partea autorităților publice. În cadrul unui astfel de parteneriat, deciziile referitoare la activitatea centrelor pentru tineret pot fi luate împreună de fundațiile pentru tineret, pe de o parte, și de reprezentanți ai autorităților publice care susțin întreținerea și funcționarea lor, pe de altă parte. În acest fel, ambele părți vor fi motivate să se implice și să contribuie la succesul parteneriatului și, în definitiv, la îmbunătățirea vieților tinerilor din comunitățile deservite.
Pentru ca soluțiile să respecte cele mai înalte standarde, propunem de asemenea solicitarea de către Guvernul României a unei misiuni de consultanță în politici publice din partea Departamentului de Tineret al Consiliului Europei – organismul interguvernamental cu cea mai avansată expertiză pe acest subiect. Centrele Europene pentru Tineret de la Budapesta, Strasbourg, precum și centrele de tineret care dețin certificatul de calitate emis de Consiliul Europei, sunt structuri de referință pentru promovarea în rândul tinerilor a drepturilor omului, a democrației și statului de drept, precum și a lucrului cu tinerii, participării, incluziunii și implicării tinerilor în promovarea păcii.
În mod concret, susținem: modificarea legislației de funcționare a fundațiilor județene pentru tineret, cu Adunarea Generală, formată din delegați ai organizațiilor de/pentru tineret din județul în care funcționează fundația/municipiul București, prevăzută ca principal for de decizie; garantarea dreptului organizațiilor de/pentru tineret active de a desemna un reprezentant în Adunarea Generală a fundației din județul său sau, după caz, municipiul București; dezvoltarea unei baze legale pentru un parteneriat public – privat care să permită crearea de centre pentru tineret de către autorități centrale sau locale împreună cu fundațiile județene pentru tineret, parteneriat care să aibă ca scop dezvoltarea acestor spații în vederea derulării de activități pentru tineret și asigurarea resurselor necesare în acest sens; dezvoltarea unei politici publice, cu includerea elementelor menționate anterior, pentru dezvoltarea de centre pentru tineret de către fundațiile județene pentru tineret și autoritățile publice, în acord cu cele mai înalte standarde și bune practici naționale și internaționale.
În vederea transpunerii direcțiilor propuse în acte normative concrete, vă rugăm să consultați Consiliul Tineretului din România, Fundația Națională pentru Tineret, reprezentanți ai FUNDAȚIEI JUDEȚENE PENTRU TINERET BOTOȘANI, alte structuri de reprezentare a tinerilor și/sau organizații cu experiență relevantă în ceea ce privește dezvoltarea de centre pentru tineret, precum și să asigurați un proces de consultare publică prin care să poată contribui cu propuneri de soluții de reglementare orice persoană sau entitate interesată.
Stimați decidenți, avem împreună șansa și responsabilitatea de a dovedi că putem fi parteneri și putem lucra cu adevărat împreună pentru îmbunătățirea vieții tinerilor. Poate mai mult ca oricând, este timpul să contribuim atât noi, partea neguvernamentală, cât și autoritățile centrale și locale, pentru a înțelege și pentru a răspunde nevoilor tinerilor, pentru a le oferi oportunități și a le arăta că se poate construi și pentru ei, aici în România. Acceptați invitația noastră de a construi împreună o rețea de centre de tineret unică în Europa?
Emilian IVASUC
