Bula era student la Facultatea de Medicina. Sesiune de examene.
Profesorul si asistentul au luat diverse organe de la un cadavru si le-au pus intr-un sac negru.
Studentii trebuiau sa intre in sala, sa bage mina in sac, sa palpeze un organ, sa recunoasca organul numai prin palpare, sa spuna ce organ este, sa-l scoata din sac si sa prezinte tot ce au invatat despre organul respectiv.
Maricica intra, baga mana in sac si spune: Rinichi! Il scoate, intr-adevar un rinichi, se apuca si spune tot ce stie despre el.
Intra Gigel. Baga mana in sac, palpeaza si spune: Ficat! Il scoate, intr-adevar un ficat, se apuca si spune tot ce stie despre el.
Faza se repeta cu mai multi studenti.
Intra intr-un final Bula. Baga mana in sac, palpeaza si spune: Lebar!
Profesorul, cu un aer superior, se uita zambind la asistent si ii cere lui Bula sa mai palpeze o data. Bula se conformeaza, cu acelasi verdict: Lebar!
Profesorul, cu acelasi aer superior, se uita din nou zambind la asistent si ii cere lui Bula sa mai palpeze o data.
Scena se repeta de cateva ori. Bula e constant in verdict, motiv pentru care profesorul ii cere sa scoata organul din sac.
Stupoare. Bula avea dreptate: un lebar.
Profesorul catre asistent:
– Domnule asistent, atunci oare ce-am mancat noi in pauza de pranz?
