Este al 22-lea deces cauzat de rujeola in acest an. Un copil de trei luni, din judetul Timis, s-a imbolnavit de rujeola, iar afectiunea a avut un parcurs sever, ducand spre deces.
Fetita de trei luni era nevaccinata.
Vaccinul inca nu este la dispozitia medicilor pentru imunizarea copiilor. Sunt aproape 5.000 de imbolnaviri de rujeola in acest an, cele mai multe cazuri fiind in judetul Timis.
Denumirea „pojar”, cu care e cunoscuta la noi, este descriptiva pentru principalele simptome: febra foarte inalta, de pana la 40,5 grade Celsius, si eruptia ca para focului.
Este o boala a copilariei, avand o origine virala. Virusul care provoaca rujeola este unul de tip ARN, strans inrudit cu virusurile pestei bovine si al rapciugii canine. Acesta poarta numele de virus rujeolic si face parte din genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae, din care se trag si virusul urlian (care determina oreionul), cel sincitial respirator (cauza a majoritatii infectiilor respiratorii servere) si virusurile parainfluenzae (responsabile de aparitia racelilor).
Rujeola se raspandeste pe aceleasi cai clasice si anume prin intermediul picaturilor de saliva si a secretiilor nazale pe care persoana infectata le imprastie in jur in timpul tusei, stranutului, rasului sau vorbirii. Transmiterea indirecta, adica prin contactul cu diferite obiecte contaminate (jucarii, mobilier etc.) este rara in cazul rujeolei, insa nu imposibila. O veste buna in legatura cu virusul rujeolic este ca acesta are un timp scurt de supravietuire (mai putin de 2 ore) in aer sau pe suprafete, precum si o sensibilitate deosebita la solventi organici (solutii de curatare), caldura si ultraviolete. In schimb, rezista foarte bine la frig (poate fi conservat ani de zile la -70 grade C). Din aceste motive, virusul este mult mai activ in lunile reci si cu soare putin. Cu toate acestea, au fost ani in care cele mai multe cazuri de rujeola s-au inregistrat in a doua jumatate a primaverii (aprilie-mai).
Rujeola este foarte-foarte contagioasa
Intrarea in contact cu virusul rujeolic duce aproape automat la imbolnavire (probabilitatea este de peste 95%, unii specialisti urcand-o spre pragul de 100%). Acest „succes” se datoreaza mai ales celor 2-4 zile de contagiozitate de dinaintea aparitiei simptomelor, in care gazda virusului il distribuie fara ca cineva sa banuiasca. Celelalte 5-7 zile de dupa aparitia eruptiei au o contributie mai mica la acest copitol, bolnavul fiind, de regula, izolat la domiciliu in aceasta perioada. In ceea ce priveste grupul de varsta cel mai frecvent afectat, ei bine, inainte de introducerea vaccinarii antirujeola la scara nationala, acesta era format de copii de pana in 8-9 ani, cu varf de incidenta intre 2 si 5 ani. Acum situatia este in schimbare si mai mai susceptibili de a dezvolta boala par adultii, ca urmare a „epuizarii” anticorpilor indusi prin vaccinare (mai ales daca aceasta s-a facut cu virus mort).
Cum se manifesta rujeola?
Perioada de incubatie (intervalul de timp scurs intre momentul infectarii si momentul aparitiei primelor simptome) dureaza intre 7 si 18 zile. In general, debutul bolii este brusc si virulent, cu febra ce poate depasi uneori 39 C, la care se adauga indispozitia, inapententa, durerile de cap, iar la scurt timp si semnele unei infectii respiratorii, incluzand:
– secretii nazale apoase, stranut;
– lacrimarea abundenta, inrosirea ochilor;
– intoleranta la lumina si umflarea pleoapelor;
– dureri de gat, raguseala;
– inrosirea si umflarea amigdalelor;
– tuse uscata, suparatoare sau, dimpotriva productiva
Rujeola – A doua faza a bolii incepe dupa 24-48 de ore de la aparitia febrei si e caracterizata de:
– inrosirea intensa a mucoasei bucale, insotita de mici pete/puncte sangerande (pichete) care fac foarte dificila alimentarea; aceasta congestie poate afecta intreg tubul digestiv, cauzand varsaturi si/sau diaree, iar in unele cazuri chiar si mucoasa genitala (provocand usturimi la urinare);
– limba incarcata, cu depozite albicioase si cu marginile rosii;
– inflamarea ganglionilor, in special a celor de sub barbie si a celor situati de o parte si de alta a gatului;
– semnul Koplik, considerat tipic pentru rujeola: mici pete albicioase avand un centru gri-albastrui, care apar pe mucoasa obrajilor, in dreptul molarilor;
– persistenta febrei, cu aparitia riscului de convulsii febrile.
