In dialog cu psihologul si profesorul Ioan Perju
REPORTER: Domnule profesor, stiu ca ati iesit de curand la pensie, dupa 45 de ani de munca in invatamantul botosanean . Cum va simtiti in aceasta ipostaza ?
– In general bine, dar ma tem de limitele mele si incerc sa ma conving ca după ani grei de munca ”n-am inselat pe Dumnezeu de zile si pe statul roman de parale” .
R. Ati instruit generatii de copii/elevi. V-ati despartit de ei?
– Nici vorba. Perceptia mea de pensionar este total diferita de ceea ce in mod conventional se accepta (baston, palarie, vaicareli, tratament..etc). Pentru mine statutul de proaspat pensionar inseamna o altă forma de activitate, practic, daruiesc cu generozitate o parte din sufletul meu pentru a lumina drumul celor care imi solicita ajutorul sau celor care doresc cu credinta sa imi urmeze profesia.
R. Mai concret, va rog domnule profesor!
– De exemplu scriu, ma straduiesc sa termin o carte de specialitate, inceputa mai demult, instruiesc elevi si studenti, ma gospodaresc si-mi organizez experienta profesionala dobandita ca psiholog si profesor, incat sa fiu cat mai util si altora.
R. Domnule profesor, ce parere aveti de faptul ca s-au inmultit în ritm ametitor aceste cabinete particulare de psihologie ?
– Domnule jurnalist, un bun psiholog se formeaza foarte greu si de multe ori ma gandesc cu strangere de inima daca aceste cabinete au depasit “ochiometria” si stilul convorbirilor de bun simt. Ma gandesc de asemenea daca aceste cabinete au in dotare instrumente de lucru stiintifice, cum ar fi de exemplu -psihograme, teste, etaloane..etc. Testele psihologice nu se aplica oricum si oricui, pe de-o parte sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului si prognosticului psihologic dar pe de alta parte folosirea abuziva a lor, a celor care nu sunt validate stiintific si nu au un coeficient de corelatie verificat, nu conduce din punct de vedere psihologic la rezultate obiective. Testele aplicate in afara conditiilor de laborator sunt susceptibile unei interpretări gratuite, fara o baza obiectiva. De aceea, consider esential sa nu se exagereze prin aplicarea excesiva a testelor, intrucat se poate determina o realitate psihologica pe baza convorbirii si a observatiei direct intensive a subiectului
R. In fond, aceste cabinete isi găsesc rostul ?
– Datorita stresului cotidian accentuat, determinat de situaţia socio-economica precara, numeroase familii se află in disolutie si sunt lipisite de orizont profesional (somaj, ajutor social, munca la negru , alcoolism, divortialitate, lipsa educatiei….etc), in acest context se impune cu necesitate rolul psihologului sau a cabinetului psihologic, dar consider absolut necesar si important un plus de constiinciozitate si de profesionalism din partea celor care acorda serviciile psihologice.
R. Domnule profesor, psihologia este o stiinta specific umana, centrata pe bun simţ .Cum vedeti acest fapt, raportat la ora actuala in societatea noastra?
– Mare adevar spui domnule jurnalist. Pentru mine timpul, nervii, banii si nici unul din sacrificiile banalului existential nu ma opreste din dorinţa de a trai, pentru a oferi, ca “ nimic din ceea ce-i omenesc nu-mi este strain” si pentru a se intelege mai bine vreau sa va aduc aminte ca regele Filip al II-lea a platit o viata intreaga un om care avea doar două obligatii- sa-i spună regelui dimineata: “Filip, sa-ti amintesti astazi ca eşti om”! iar inainte de culcare: “ Filip(nu rege!), ti-ai amintit astazi ca esti om? ”
R. Va multumesc frumos, viata lunga domnule profesor!
– Cu mare placere , multumesc mult, salut!
A consemnat, Ioan Negru
