Ministrul Sanatatii, Patriciu Achimas-Cadariu, a anuntat ca s-a aflat cauza imbolnavirii copiilor din Arges.
Este vorba de o tulpina a bacteriei E.coli. Verotoxina, care indica prezenta acestei bacterii, a fost izolata in probele de coprocultura prelevate de la bebelusi.
„Dupa intalnirea de astazi cu specialistii de la Centrul European de Control al Bolilor, va putem spune faptul ca s-au identificat cauzele imbolnavirii, respectiv o tulpina de E-coli”, a spus ministrul Patriciu Achimas-Cadariu.
E. coli este o bacterie larg raspandita in natura, care se gaseste in mod normal in intestinul omului si animalelor. Majoritatea bacteriilor care apartin acestui gen sunt inofensive, insa exista tipuri de E. coli implicate in producerea de boli diareice si de infectii urinare. Prezenta acestei bacterii in apa indica poluarea acesteia si trebuie evitat consumul pentru baut si prepararea hranei.
Unele tipuri de E. coli produc o toxina puternica denumita Shiga toxina (ST). Bacteriile care produc aceasta toxina se numesc Shiga toxina E. coli sau STEC sau E. coli enterohemoragica (EHEC). Tipul de E. coli cel mai frecvent izolat care apartine acestui grup este O157:H7. In anul 2011 un alt tip, O104:H4 a produs peste 4000 de imbolnaviri mai ales in Germania, soldate cu 53 de decese. Exista si ale tipuri de STEC cu circulatie mai redusa (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, ca si cele mentionate anterior, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU).
SHU reprezinta o complicatie majora care este un tip de insuficienta renala si apare la circa 10% din cazurile de boala diareica produse de STEC si care apare mai ales la copiii de 0-5 ani si la persoanele in varsta.
Infectia apare in urma ingestiei de STEC, chiar in cantitate extrem de mica (doar 1000 de bacterii sunt suficiente pentru a produce infectia). Aceasta se produce mai ales dupa consumul de alimente sau apa contaminate. Alimentele cel mai frecvent implicate in transmiterea acestei infectii sunt laptele si produsele lactate nepasteurizate, carnea de vaca, mai ales cea tocata insuficient preparata termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde insuficient spalata. Prelucrarea alimentelor crude poate contamina ustensilele de bucatarie, mai ales daca nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente si nu sunt curatate intre utilizari.
Uneori contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin in contact animalele si care nu respecta reguli elementare de igiena personala (spalatul mainilor cu apa si sapun).
Se cunoaste cauza imbolnavirilor, dar sursa nu
Exista doar presupuneri. Despre posibilele surse de imbolnavire a bebelusilor cu sindrom hemolitic-uremic, consilierul ministrului Sanatatii, Alexandru Rafila, a declarat, joi, ca ar fi vorba de alimente sau de transmiterea interumana.
„Ipotezele probabile care au fost stabilite de echipa mixta — specialisti romani si straini — sunt doua: focar de infectie cu origine alimentara sau pentru unele dintre cazuri o posibila transmitere interumana”, a spus Rafila.
Potrivit acestuia, in continuare se va derula investigatia epidemiologica impreuna cu specialisti ANSVSA. Acesta considera foarte importante imbunatatirea sistemului de raportare a imbolnavirilor, dar si evaluarea capacitatilor de laborator la nivelul spitalelor si DSP-urilor.
„Am avut grija ca serurile provenind de la copiii bolnavi de aici, de la Spitalul ‘Marie Curie’, indiferent daca aveau sindrom hemolitic-uremic sau nu, inclusiv serul de la copilul din Bacau, sa fie trimise in Italia la laboratorul european de referinta. Testand aceste probe, ei au gasit sase seruri pozitive si toate au fost cu anticorpi corespunzatori lui Escherichia coli 026 toxigen. Este clar in acest moment, daca avem rezultatele analizelor, pe de o parte, diagnosticul clinic, pe cealalta parte, ca aceasta asociere este legata de aparitia unui cluster, am spune noi, adica aparitia unui numar mai mare de cazuri intr-un anumit teritoriu, intr-un interval relativ scurt de timp, care este de 2-3 saptamani. Este vorba de sase seruri pozitive din 13 testate. Din cele sase seruri pozitive avem trei din Arges, unul din Bucuresti, unul din Bacau si unul din Dolj”, a precizat Alexandru Rafila.
Pe de alta parte, Rafila a sustinut ca nu este vorba despre un focar epidemiologic.
„Cum au aparut ele si asocierea cu sindromul hemolitic-uremic consideram cu totii – echipa din Romania si echipa venita de la Centrul European de Control al Bolilor – ca lucrul acesta este perfect superpozabil cu un cluster, nu este un focar epidemic, pentru ca nu avem un numar mare de cazuri intr-un teritoriu extrem de strans si cu legatura de cauzalitate intre ele in acest moment”, a explicat Rafila.
Potrivit acestuia, incepand din anul 2010, numarul de cazuri de sindrom hemolitic-uremic anual inregistrat si confirmat in Romania a variat intre 5 si 25 de cazuri.
Ingrijorarea este ca in ultimele 24 de ore au inceput sa ajunga in spital alte cateva cazuri de copii la care exista suspiciunea de sindrom hemolitic-uremic, din aceeasi zona in care s-a inregistrat si primul val de cazuri.
