NEUROLOGUL Constantin Dulcan : „Vrei sa te vindeci de o boala? Impaca-te cu vecinul! Gandul rau il usuca in primul rand pe cel care-l trimite“

Profesorul Dumitru Constantin Dulcan (77 ani) este reputatul medic neurolog si psihiatru care si-a legat numele de Spitalul Militar Central din Bucuresti, unde a condus sectia de neuropsihiatrie, apoi clinica de neurologie.

Ca autor de carti, dr. Dulcan a devenit accesibil maselor de cititori, odata cu publicarea volumului „Inteligenta materiei“, un best-seller al anilor `80. In cartea sa revolutionara pentru mentalitatea acelor vremuri, profesorul Dulcan indraznea sa vorbeasca despre entitatea care, mai presus de tot, pune in lucruri o ordine fireasca, dar inca neinteleasa de noi. Actualmente sef la Catedra de Neurologie si Neuropsihosomatica de la Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti, dr. Dumitru Constantin Dulcan s-a dedicat studierii domeniului constiintei, despre care spune ferm convins ca timpul il va confirma, scrie adevarul.ro.

 

– Tot raul spre bine, domnule profesor Dulcan? Gandul optimist cu care obisnuim sa ne impacam are, de fapt, o explicatie stiintifica?

 

– Trebuie sa privim cu luciditate, traversam un moment foarte dificil pentru Univers. Privind la tot ce se intampla in jur, cu noi, ne dam seama ca suntem deja in razboi. Este nevoie de o refundamentare a conceptelor pe care Universul s-a bazat. Trebuie sa lucram in primul rand asupra noastra, daca vrem sa schimbam ceva. Fiecare dintre noi trebuie sa faca efortul sa se schimbe, iar fiecare trebuie sa dea exemplu la 100, la 200 persoane. Doar asa, printr-o energie colectiva, putem schimba lucrurile. Cand nu ai in mintea ta solutia pentru adevar, o gasesti privind istoria sau natura, cum rezolva o situatie. Natura are propria inteligenta, fiecare particula are inteligenta sa. A fost Imperiul lui Alexandru cel Mare, a fost Imperiul Otoman, a fost Imperiul Sovietic. Toate au disparut. Celelalte sunt vesnice? Eu astept istoria.

 

– Nu suntem prea mici pentru un razboi asa mare?

 

– Daca ne unim, nu. Trebuie sa ne dezvoltam constiinta de grup. O putem face pentru o cauza rugandu-ne cu totii sau macar concentrandu-ne sincron, cu totii, in acelasi timp. In America exista grupuri de rugaciune in care oamenii se roaga pentru sanatatea cuiva sau pentru indepartarea unei probleme. Exista marturii ale unui savant neurochirurg american care fiind in coma profunda, vedea cum oamenii se roaga pentru insanatosirea lui si cum vin spre el canale de energie prin care simtea ca se vindeca. In acest timp, el a avut acces la adevaruri din lumea de dincolo. „Marea mea dilema este cum impac eu ce am vazut dincolo, cu ce am invatat la Harvard“, a relatat cercetatorul. Si nu era un naiv.

 

– Si lumea va fi schimbata doar cu efectul gandirii pozitive?

 

– Trebuie sa ne scuturam de zgura gandurilor, pentru ca resentimentele, ura, invidia sunt sentimente care modifica ADN-ul, in timp ce iertarea si optimismul deschid spirala ADN-ului. Vrei sa te vindeci de boala? Impaca-te cu vecinul sau cu cel pentru care ai resentimente. Cand emitem un gand bun in spatiu, el este perceput ca o lumina colorata. In schimb, gandul rau este un nor intunecat care il usuca in primul rand pe cel care-l trimite. Rugandu-ne cu totii, indepartam din norii negri care s-au tot adunat deasupra noastra. Si trebuie sa facem bine. Acel bine pe care nu ni-l cere nimeni, acela este binele suprem! Altfel, daca vom continua asa, nimicim totul. Tot primim semnale ca Universul va face „implozie“, dar ceasul bombei poate fi oprit.

 

Oamenii sunt, de fapt, niste frecvente. Noi trebuie sa ne elevam constiinta, pentru a putea avea acces la alte dimensiuni. Vorbind despre moarte, niciodata sa nu ne gandim la cei trecuti in nefiinta ca fiind morti. Nu, ei sunt niste constiinte vii! Moare doar universul fizic, corpul. Nu exista moarte, exista doar o trecere. Comunicarea cu invizibilul este mai utila decat tone de carti. Am avut mai multe experiente de acest gen, momente critice, de boala. Viata nu m-a dezmierdat deloc. De fiecare data cand ajungeam la limita, cineva imi spunea care e solutia. Noi plecam din viata cu exact ce-am adunat. Si suferim teribil in fata celor carora le-am gresit. Iisus a dat expresia celui mai pur sentiment: iubirea si iertarea aproapelui sau. Daca l-ar fi acceptat pe Iisus, omenirea ar fi avut 2.000 ani in avans in civilizatie.