Pastele, sarbatoarea crestina care cheama oamenii sa ia Lumina Sfanta, aduce bucuria unica a Invierii Mantuitorului, dar si ritualuri si traditii religioase, printre care si cea a salutului cunoscut chiar si de cei mici – „Hristos a inviat!”, „Adevarat a inviat!”.
Sarbatoarea Pastelui este considerata a fi una a bucuriei date de vestea Invierii. O veste care, pana la Inaltarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regaseste in salutul „Hristos a inviat!”, la care se raspunde cu „Adevarat a inviat!”.
De Paste, spun preotii, nimeni nu trebuie sa fie trist, nimeni nu trebuie sa planga, bucuria fiind sentimentul predominant in zilele de Paste.
Numele sarbatorii deriva din cuvantul ebraic „pesah”, care inseamna „trecere” si vine din termenul egiptean cu acelasi inteles „paseh”.
Lumina Sfanta de la Ierusalim este adusa sambata seara, cu un avion special, la Aeroportul „Henri Coanda” Bucuresti, de unde este dusa cu avioane de mici dimensiuni si in Bacau, Iasi, Suceava, Sibiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare si Timisoara, pentru clerul si credinciosii ortodocsi din aceste zone.
La Catedrala Patriarhala din Capitala, Lumina Sfanta este oferita credinciosilor la slujba de Inviere, de catre patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, preafericitul parinte Daniel.
In bisericile ortodoxe, slujba de Inviere incepe in jurul orei 23.00, in interiorul lacasurilor de cult. Invierea Mantuitorului nu este insa proclamata in interiorul bisericii, ci in afara acesteia, pentru ca, spun preotii, ea priveste pe toti oamenii.
La miezul noptii, preotul iese din biserica si cheama credinciosii cu indemnul „Veniti de luati Lumina!”. In multe locuri, lumina este impartita credinciosilor impreuna cu bucatele de paine stropite cu vin, denumite Pasti.
Dupa ce lumanarile oamenilor sunt aprinse, alaiul, avandu-l in frunte pe preot, inconjoara biserica de trei ori, cantand „Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand, si celor din morminte viata daruindu-le”. Apoi, preotul intra din nou in biserica, unde continua slujba de Inviere, care dureaza pana in jurul orei 03.00, scrie MEDIAFAX.RO.
Credinciosii aduc la biserica, in noaptea Invierii, oua vopsite, cozonac, pasca, friptura si alte preparate de Paste, pe care preotii le sfintesc. Dupa slujba, se da dezlegarea la dulce, care marcheaza incheierea postului, astfel ca merindele sfintite vor putea fi mancate.
Tot de Paste, credinciosii aprind lumanari pe mormintele celor dragi si duc acolo bucate pe care le dau de pomana celor sarmani.
Duminica spre pranz, credinciosii sunt asteptati la biserica pentru slujba cunoscuta ca „A doua Inviere”, la care vor fi citite, in 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei dupa Ioan.
Saptamana de dupa Inviere se numeste Saptamana Luminata, in care nu se mai posteste. Conform traditiei, in Sambata Mare si in zilele de Paste (duminica, luni si marti), nu se spala rufe, acest obicei fiind mentinut in unele locuri pana in joia din Saptamana Luminata.
