Chiar dacă are zeci de ani de vechime în acest domeniu, el a decis să-și depună dosarul la serviciul de urgență pentru a se angaja pe un post de brancardier.
Medicul de familie Dan Adrian Dărăbanțiu, cu zeci de ani vechime în domeniu, a decis să își depună dosarul la Serviciul de Resurse Umane al Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad, pentru a se angaja pe un post de brancardier.
Dărăbațiu susține că a recurs la această formă de protest pentru a atrage atenția asupra „anomaliilor” din sistemul de sănătate românesc: pe de-o parte, medicii de familie sunt văzuți ca niște „privați” și, pe de altă parte, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu li se permite să practice alte prețuri pentru servicii, decât cele decontate.
„Prin gestul meu am dorit să atrag atenția că salariul unui brancardier este comparabil cu venitul unui medic de familie cu număr mediu de pacienți înscriși. Pe de altă parte, am căutat să atrag atenția asupra unor anomalii din sistemul de sănătate, dintre care cea mai importantă o constituie diferențierea mare dintre aproximativ o treime din medici și celelalte cadre medicale care activează în spitale și restul sistemului. Dacă, la ora actuală, cei din spitale sunt plătiți cu o sumă aproape corectă, cei care nu lucrează direct în spitale sunt lăsați în continuare de izbeliște. Spre exemplu, veniturile unui cabinet de medicină de familie se cifrează undeva în jur de 10-12.000 de lei lunar, din care o jumătate se virează la stat. Și, după ce achită celelalte cheltuieli, medicul de familie rămâne cu un venit lunar net de circa 2.000 de lei. Asta în condițiile în care asistentele de la cabinetele de medicină de familie sunt plătite, în general, cu salariul minim pe economie”, a spus Dan Adrian Dărăbanțiu.
El a arătat că, din cauza veniturilor mici, multe cadre medicale migrează către spitale, fiind atrase de salariul mult mai mare. Potrivit lui Dărăbanțiu, sunt foarte multe cabinete de medicină de familie care funcționează „la limită”, în primul rând din cauza numărului redus de asistente, problemă ce se regăsește în special în mediul rural. Apoi, statul subvenționează spitalele, fiindcă din serviciile pe care le oferă nu s-ar putea asigura salariile. De aici apare și discrepanța salarială foarte mare dintre spitalele de stat și cele private, a spus medicul.
„Protestul meu ar fi putut părea oarecum ciudat. Însă, discutând inclusiv cu cei care preluau dosarele de angajare, am constatat că și aceștia își exprimau nemulțumirile pentru salariile mult mai mici pe care le au, comparativ cu cele ale brancardierilor și infirmierelor din Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad”, a mai spus medicul de familie Dan Adrian Dărăbanțiu.
