Duminica, la 50 de zile dupa Pasti, crestinii ortodocsi sarbatoresc minunea Pogorarii Duhului Sfant peste Apostolii Domnului, carora le-a dat putere divina, spre convertirea tuturor oamenilor.
Rusaliile (din latina rosalia), cunoscute si drept Pogorarea (coborarea) Sfantului Duh (Sfantului Spirit), reprezinta o sarbatoare crestina importanta, praznuita intotdeauna duminica, la 50 de zile dupa Pasti.
De Rusalii este comemorata coborarea Sfantului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.
Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc in ziua rusaliilor evreiesti (Savuot), la 50 de zile de la invierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sarbatoarea crestina mai poarta denumirea de Cinzecime (in latina Pentecostes, in franceza Pentecote, in germana Pfingsten, in maghiara Punkosd etc.).
In Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la inceput, o sarbatoare agricola de bucurie a evreilor, in care se ofera parga din roadele pamantului (Ex 23, 16; Num 28, 26; Lv 23, 16), numita si „Sarbatoarea saptamanilor” Savuot (Ex 34, 22; Lv 23, 15). Mai tarziu, ajunge o aniversare a Legamantului, care fusese incheiat la 50 de zile de la iesirea din Egipt (Ex 19, 1-16).
Si Rusaliile crestine au legatura cu Legamantul, fiind o sarbatoare a incheierii launtrice a Noului Legamant al harului si iubirii, prin coborarea Sfantului Duh.
Rusaliile reprezinta si consacrarea solemna a Bisericii intemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfant nu este daruit numai Bisericii in ansamblu, ci si fiecarui crestin in parte, cu darurile sale (cf. Gal 5, 22).
Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continua in Biserica, aducand rod in taina Sfantului Mir. De aceea, Rusaliile sunt si o sarbatoare de multumire pentru harul Mirului.
Semnificatia Rusaliilor crestine mai poate cuprinde urmatoarele aspecte:
– revarsarea eshatologica a Duhului Sfant (cf. Ioel 3, 1-5, citat de Petru in cuvantarea sa din Fapte 2)
– incununarea Pastelui lui Hristos, prin revarsarea Duhului asupra apostolilor
– adunarea comunitatii mesianice, potrivit profetiilor
– deschiderea Bisericii catre toate popoarele
– inceputul misiunii.
Cuvantul romanesc „rusalii” deriva, probabil, indirect, din lat. Rosalia, prin termenul din greaca medie ρουσaλια si slava rusalijaa.
„Cincizecime” este un calcul dupa grecescul πεντηκοστή, „(ziua) a cincizecea”, denumire care arata ca sarbatoarea are loc la 50 de zile dupa Pasti.
Deja Apostolul Pavel acorda importanta acestei sarbatori (cf. Fapte 20, 16). Pentru comunitatile crestine care aveau vii inaintea ochilor roadele si marturiile acestei zile de intemeiere a Bisericii, impreuna cu minunile Duhului Sfant, sarbatorirea anuala a coborarii Duhului Sfant era de la sine inteles.
Potrivit informatiilor din Peregrinatio Etheriae, spre sfarsitul secolului al IV-lea, la Ierusalim, sarbatoarea incepea cu o celebrare nocturna.
Dimineata, prima slujba se tinea pe Golgota, iar a doua pe Sion, locul coborarii Duhului Sfant. Dupa-amiaza, pe Muntele Maslinilor se tinea o celebrare in amintirea Inaltarii Mantuitorului.
La Roma, Rusaliile au devenit, pe langa Pasti, a doua sarbatoare rezervata botezurilor. De aceea, vigilia si saptamana Rusaliilor au fost randuite asemanator vigiliei si saptamanii Pastelui.
Deja in vremea Papei Leon cel Mare (440-461), in saptamana dupa Rusalii urmau trei zile de post din ciclul Quattuor tempora.
In secolul al XI-lea, s-a introdus, in Biserica Romei, octava Rusaliilor; in 1969, prin revizuirea anului liturgic, s-a inlaturat octava, pentru a se reveni la structura in care Rusaliile incheie ciclul pascal.
„Binecuvantat esti Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce prea intelepti pe pescari ai aratat, trimitandu-le lor Duhul Sfant; si printr-insii lumea ai vanat, iubitorule de oameni, marire Tie!”. Asa glasuieste troparul acestui mare praznic al Bisericii Ortodoxe.
Conform Bisericii Ortodoxe, acest important eveniment al Rusaliilor reprezinta ziua de nastere a Bisericii crestine, intrucat in aceasta zi a luat fiinta in chip vazut aceasta institutie divino-umana, intemeiata in chip nevazut, odata cu jertfa Mantuitorului pe cruce.
Duminica de Rusalii mai este numita si „Duminica Cincizecimii”, intrucat pogorarea Duhului Sfant peste Sfintii Apostoli, in Ierusalim, a avut loc in cea de-a cincizecea zi de la Inviere. Sfantul Evanghelist Luca, in „Faptele Apostolilor” (cap. 2), istoriseste momentul in care Duhul Sfant, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru inceput acestia capatand marea putere de a grai in limbi straine, necunoscute de ei pana atunci.
Spre mirarea multor oameni aflati in Ierusalim, cei doisprezece au inceput sa faca cunoscuta invatatura Mantuitorului catre neamuri, in diferite limbi, desi acesti ucenici erau stiuti de multi dintre cei prezenti ca fiind evrei simpli, in nici un caz preocupati de invatarea limbilor straine.
Trimiterea Duhului Sfant peste ucenicii sai o vestise mai demult Mantuitorul: „Dar Mangaietorul, Duhul Sfant, pe care Tatal Il va trimite intru numele Meu, Acela va va invata toate si va va aduce aminte de toate cele ce v-am spus Eu” (Ioan 14.26).
Intr-adevar, cand Duhul Sfant S-a pogorat peste Apostoli, acestia au devenit „preaintelepti”, fiind umpluti „de lumina, ravna si toate harurile dumnezeiesti” – asa cum prea frumos exprima Patriarhul Justinian. Abia dupa acest moment, ucenicii Domnului au iesit in toata lumea, savarsind minuni, intorcand pe pagani de la inchinarea idolilor, aducand, de la oameni simpli la imparati, pe multi la dreapta credinta.
Inceputul are loc chiar in aceasta zi a Pogorarii Duhului Sfant cand, in urma predicii Sfantului Apostol Petru, „ca la trei mii de suflete” au crezut in Hristos, alcatuind prima comunitate a celor care credeau in Hristos.
Incepand cu anul 2008, prima si a doua zi de Rusalii au fost declarate zile libere. (cf. Legea nr. 202/2008 – MO 728 din 28.10.2008).
Sarbatoare este legala si in alte tari. Lunea Rusaliilor este zi nelucratoare in Romania, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Tarile de Jos, in unele cantoane din Elvetia, Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria, Togo. In Suedia nu mai este zi nelucratoare din 2006, an in care la 6 iunie (sarbatoare nationala suedeza) a devenit zi nelucratoare.
Nu este zi nelucratoare in tari cu traditie catolica: Italia, Brazilia, Irlanda, Spania, Canada, Portugalia, Polonia, Camerun si nici in Bulgaria si Rusia, tari cu traditie ortodoxa.
Biserici si catedrale din Romania care au hramul Pogorarea Sfantului Duh/Coborarea Sfantului Spirit:
– Catedrala Pogorarea Sfantului Duh din Radauti
– Biserica de lemn din Lunca Muresului
– Catedrala Coborarea Sfantului Spirit din Lugoj
– Biserica Pogorarea Sfantului Duh din Zalau
– Biserica Pogorarea Sfantului Duh din Parcul Alexandru Ioan Cuza, fost Parcul I.O.R., din Bucuresti
– Biserica de lemn din Targu Frumos
– Biserica de lemn din Dangau Mic
– Biserica de lemn din Frata
– Biserica de lemn din Cazanesti, judetul Hunedoara
– Biserica Pogorarea Sfantului Duh, din Julita, comuna Varadia de Mures, judetul Arad
– Biserica de lemn din Dusesti „Pogorarea Sfantului Duh”
– Biserica Pogorarea Sfantului Duh, din Vicovu de Jos, judetul Suceava
– Biserica Pogorarea Sfantului Duh, din cartierul Valea Aurie, judetul Sibiu.
In traditie se spune ca cei care nu tin sarbatoarea de Rusalii vor fi pedepsiti de Iele.
Reprezentari mitice feminine, Rusaliile sunt femei fabuloase, fiicele lui Rusalim Imparat si spirite malefice, scrie romanianmonasteries.org.
Ielele, asa cum li se mai spune, sunt spirite rebele ale mortilor care, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au petrecut Pastele cu cei vii, refuza sa se mai intoarca in lacasurile lor pamantene si incep sa faca necazuri oamenilor. Satenii se fereau sa le rosteasca numele, astfel ca „Iele” a devenit cel mai popular cuvant la adresa lor si provine, de fapt, de la pronumele personal „ele”, scrie romaniatv.net.
Spre deosebire de strigoii mortii care apar si fac necazuri oamenilor in anotimpul friguros, Ielele se intalnesc vara.
Potrivit traditiei, Ielele sunt fecioare frumoase, imbracate in alb, fecioare batrane, spirite sau duhuri rele si locuiesc prin paduri neumblate si neatinse de om.
Rusaliile sunt mereu insotite de lautari, danseaza mereu si intind mese pe iarba. Petrec si danseaza mirific, insa muritorii nu au voie sa le vada.
Daca sunt zarite de un muritor sau daca, din greseala, cineva calca pe locul pe care au dansat, acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita „luat de Rusalii”.
De boala Ielelor se poate scapa doar prin descantec sau prin intrare in hora Calusarilor.
In unele zone se spune ca Ielele ursesc copiii la nastere si prezic moartea oamenilor. Ca sa se fereasca de duhurile rele, oamenii isi impodobesc locuintele cu leustean, tei, usturoi, dar incearca si sa imbuneze spiritele mortilor cu ofrandele specifice.
Rusaliile ii pedepsesc si pe aceia care lucreaza in aceasta zi considerata a dansului lor si nu o pretuiesc.
Daca in noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau daca te vei duce la fantana, vei cadea sub puterea Ielelor.
La sate in special se pastreaza traditia ca in aceasta zi sa se duca la biserica pentru sfintirea crengilor de tei si nuc, acestea simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, care s-a pogorat peste Sfintii Apostoli. Aceste crengute se agata apoi la strasina caselor sau la icoane. Se spune ca acestea te vor apara de cele rele si in plus.
Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii.
Preotii si satenii ies pe camp in ziua a doua de Rusalii pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.
Un obicei unic in tara aduna, de Rusalii, in localitatea clujeana Batin, sute de turisti. Numele obiceiului este „impanatul boului” si consta intr-o procesiune care se desfasoara pe ulitele satului, personajul principal fiind un bou impodobit cu ghirlande de flori. In fata parohiei, preotul satului il sfinteste, apoi da de baut participantilor. Boul este, la un moment dat, eliberat si, conform traditiei, o fecioara „il stapaneste”, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese. Potrivit datinii, fata se va marita intr-un an.
Faimos este si jocul Calusarilor, dans ritual care vine de la saritul peste foc pentru a scapa de iele, zanele rele. Dansul Calusarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit Dansul Ielelor ce i-a luat mintile, acesta fiind singurul leac.
In vremuri vechi, barbatii care umblau singuri noaptea riscau sa fie prinsi de magia noptii de Rusalii, de Iele. Din aceasta cauza, acestia purtau la brau usturoi, frunze de tei sau nuc sau fire de busuioc.
Se mai spune ca nu este de dorit sa fii in Noaptea de Rusalii nici la rascruci de drumuri, nici la marginea padurii, nici in munti, nici pe malul intunecat al apelor, caci aceia au sanse mari de a surprinde dansul Ielelor si de a-si pierde mintile.
Totodata, in Duminica Rusaliilor nu e bine sa te urci in arbori sau in locuri inalte si nici sa calatoresti departe de casa. Mai mult, in aceasta zi nu este bine sa te certi, caci esti luat de Iele.
Se mai spune ca de la Duminica Rusaliilor, timp de noua saptamani, nu este bine sa culegi plante tamaduitoare.
