Ce spun traditiile despre prima saptamana de dupa Paste? In aceasta perioada, toate lucrurile se umplu de lumina sfanta a Invierii Domnului si de fiecare zi a Saptamanii luminate se lega cate o credinta. Martea din SAPTAMANA LUMINATA mai este numita si MARTEA ALBA. In aceasta zi este bine sa se dea de pomana, in cinstirea mortilor, si nu trebuie sa se munceasca, spun preotii.
Saptamana care urmeaza praznicului Invierii Domnului este cunoscuta in popor drept Saptamana Luminata. In vechime, Botezul era savarșit in noaptea de Pasti, iar cei botezati erau numiti „luminati” și purtau haine albe in toata saptamana urmatoare, de unde și numele de Saptamana Luminata.
Martea din Saptamana Luminata poarta numele de Martea Alba si este impusa drept zi nelucratoare. Nu se spala, nu se calca, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana in aceasta zi pasca ramasa de la Paste si vin rosu.
Marți, in Saptamana Luminata, au loc uscarea si sfaramarea Sfantului Agnet, sfintit in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile din Sfanta si Marea Joi, din Saptamana Patimilor. Al doilea Agnet este uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce este sfaramat, este asezat intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Acest Agnet este folosit de-a lungul intregului an pentru impartasirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserica din motive bine intemeiate.
SAPTAMANA LUMINATA. Traditii si obiceiuri in prima saptamana dupa Paste
SAPTAMANA LUMINATA: In popor exista credinta ca, odata cu Invierea Domnului Iisus Hristos, se deschid portile raiului pentru sufletele pacatosilor retinute in iad, de la Adam si pana la cea de-a doua venire a Mantuitorului. Usile raiului raman deschise pana in Duminica Tomii.
In aceasta perioada, toate lucrurile se umplu de lumina sfanta a Invierii Domnului. In noaptea Sfintelor Pasti, in biserica se sting toate luminile si numai candela de pe Sfanta Masa din Sfantul Altar ramane aprinsa, prevestind parca intrarea intr-o saptamana cu totul aparte. Spatiul intunecos reprezinta chipul mortii si al iadului in care a coborat Hristos cu sufletul Sau. Candela aprinsa de pe Sfanta Masa este sufletul viu si indumnezeit al Mantuitorului coborat la iad.
Preotul adreseaza chemarea „Veniti sa primiti lumina!” tuturor, indemnand trecerea de la intunericul mortii, la lumina vietii vesnice, prin aprinderea tuturor lumanarilor de la o singura lumanare in noaptea de Pasti.
Randuieli speciale in Saptamana Luminata
In Saptamana Luminata, zilele de miercuri si vineri sunt zile cu „harti”. Conform Tipicului Sfantului Sava, miercurea si vinerea, in perioada cuprinsa intre Invierea Domnului si Duminica Tuturor Sfintilor (prima dupa Rusalii), este „dezlegare la peste”. De asemenea, de la Invierea Domnului si pana la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar inchinaciuni.
Incepand din Duminica Sfintelor Pasti si pana la Inaltarea Domnului, la Liturghie se canta Axionul Pastilor, „Ingerul a strigat”, iar credinciosii se saluta cu cuvintele „Hristos a Inviat!” si raspund „Adevarat a Inviat!”
In Saptamana Luminata nu se citeste Psaltirea si nu se fac parastase pentru cei trecuti la cele vesnice, slujbele fiind reluate dupa Duminica Tomii.
Slujbele de inmormantare din Saptamana Luminata, sunt oficiate dupa o randuiala speciala. Slujba inmormantarii este inlocuita de slujba Invierii. Asadar si cantarile acestei slujbe vorbesc de biruinta Vietii asupra mortii.
Miercurea din Saptamana Luminata poarta numele de Sfanta Mercurie. Barbatii se duc sa munceasca la camp, insa femeile nu au voie sa munceasca, deoarece, potrivit traditiei, a munci de „nunta soarecilor” echivaleaza cu a aduce rozatoarele in casa si a te lipsi restul anului de bucate pe masa.
Joia din Saptamana Luminata poarta numele de Joia Verde, o zi in care se cinstesc holdele, gradinile si granele. Cine munceste in aceasta zi aduce asupra casei nenorocul, seceta si daunatorii in livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumita aceasta zi, cere un ritual al mortilor. 44 de galeti cu apa sunt carate de o persoana, 2 lumanari se aprind la toate cele 4 capete iar apa astfel „sfintita” se varsa apoi in fantana din curte.
Vinerea din Saptamana Luminata poarta numele de Vinerea Scumpa sau Fantanita. Biserica sfinteste din nou fantanile, dupa slujba de seara. Este sarbatoarea Izvorului Tamaduirii.
Vinerea Scumpa este in contrast direct cu Vinerea Neagra, sau Vinerea Mare, de dinaintea Pastelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fantana care avea apa doar in Vinerea Scumpa, caci acea apa era datatoare de viata.
Ziua Invierii Domnului marcheaza si intrarea in ceea ce, traditional, se numeste Saptamana Luminata, ce dureaza pana duminica viitoare, „a Tomei”. Credinta spune ca sufletele celor care mor in aceasta saptamana se duc direct in Rai, indiferent de pacatele avute, portile acestuia fiind deschise, iar cele ale Iadului ferecate.
