Ministrul Educatie si-a anuntat intentia de a aduce modificari importante in sistemul educational, de interes, in egala masura pentru ELEVI si PROFESORI. Schimbari cu ochii spre „practica internationala”.
Invatamant obligatoriu de noua clase, liceul de trei ani, granturi pentru profesori, program pentru picatii la BAC, la clasa profesorii sa stimuleze creativitatea elevilor, sa nu se mai ghideze numai dupa manuale si sa se organizeze in sfarsit, concursurile anuntate de multa vreme pentru directorii de scoli, pentru ca unitatile de invatamant sa nu mai aiba nicio treaba cu politicul. Acestea sunt cateva directii avute in vedere de actualul ministru al Educatiei, Adrian Curaj, pentru perioada mandatului sau, directii prezentate intr-un interviu acordat Agerpres.
Ministrul porneste de la dorinta de continuare a eforturilor pentru imbunatatirea performantei si a transparentei in sistemul de invatamant, insa considera ca invatamantul romanesc nu este doar „de nota cinci”, asa cum se tot afirma de ceva vreme.
„Ceea ce se intampla in invatamantul romanesc nu este chiar de nota cinci, cum zic unii. Ce se intampla dovedeste ca avem destul de multa calitate, forta, dar uneori vorbim numai despre lucrurile nereusite si asta nu creeaza emulatie”, declara ministrul in interviu.
Invatamant obligatoriu de noua clase
Ministrul considera ca o pierdere majora in invatamant se produce la finalul clasei a VIII-a:
„Aici aproape ca simt o durere fizica. De ce? Copilul termina clasa a VIII-a in zona rurala, langa parinti, dar trebuie sa mearga la liceu si familia nu are resurse. Aproape 25% din acesti copii renunta si ii pierzi aproape definitiv. Aici este o discutie care trebuie purtata: nu spun „asa” sau „altfel”. O discutie care trebuie purtata. Nu cumva, uitandu-ne la ce se intampla si din practica internationala, uitandu-ne la nevoia de educatie tehnica, profesionala si duala, mai ales duala acum, nu ar fi interesant sa reflectam dublu si sa luam o decizie daca invatamantul obligatoriu s-ar termina la clasa a IX-a? Acesta este doar un scenariu, a mai fost realitate candva. Clasa a IX-a sa ramana acolo, in comunitatea lui. Cand termina clasa a IX- a, copilul are varsta potrivita sa semneze un contract de ucenicie, reuseste sa mearga intr-un sistem dual cu sens. Iar noi reusim sa se intample ca sistemul dual sa fie foarte apropiat de dualul intalnit in tarile puternice precum Germania, Austria. Ne-ar ajuta foarte mult. Sigur, am un mandat scurt, nu imi propun sa schimb, nu imi propun sa bulversez, dar imi propun sa ridic subiecte. Pierderile acestea dor major pentru ca toti acesti tineri aproape ca nu mai gasesc calea de intoarcere. Liceul ar putea sa fie de trei ani, poate cel profesional sa fie de patru. Sunt diverse variante. Cred ca trebuie sa vorbim si sa ne uitam la sens, nu inventam, incercam sa fim atenti si la practica internationala”.
Scoala sa devina „un mediu in care elevului sa nu-i fie frica de profesor”
Oficialul de la conducerea Ministerului Educatiei a vorbit si despre dorinta sa ca in scoala sa se produca modificari profunde in privinta relatiei elev-profesor. S-a referit si la manualele rigide dupa care invata acum elevii, la cum ar trebui sa decurga o ora de curs.
„Dupa mine, o ora de curs in care ar trebui sa fie un continuum intre profesor si elev. Manualele, ne plac sau nu ne plac, sunt prea rigide, sunt mai putin inspirate. Rolul nostru ar fi acela de a-i ghida spre informatie, spre cunoastere. As vrea ca scoala sa fie spatiul in care copiii nostri, elevii nostri, sa fie stimulati pentru a se apropia de cunoastere. Aici ar trebui sa ajungem: un mediu in care elevului sa nu-i fie frica de profesor, iar profesorul stimuleaza elevul sa caute, sa intrebe, sa fie curios. Toti acestia, profesori si elevi, pot contribui foarte bine la dezvoltarea de continuturi de invatare online. Avem atatea resurse pe care le putem folosi la clasa, sau putem face altele noi … imi doresc sa vad folosite la clasa materiale noi, profesorii sa nu mai stea doar dupa manual, sa fie creativi in relatia cu elevii lor”.
Ce se intampla cu elevii care nu promoveaza Bac-ul?
„Trebuie vazut – ce oferi celui pe care il educi, ce alternative ii dai, nu pentru tine ca educator, ci pentru el. Poate pentru el o zona practica, profesionala, tehnica este mult mai importanta decat una pur teoretica care il conduce spre un tip anume de bacalaureat ce nu il duce nicaieri. Nu promoveaza bac-ul, ramane agatat, iar aici pierderea este mare. Tehnicul post-liceal non-universitar este foarte prost, l-am tot schimbat si de fapt nu le mai dam nicio sansa. Unde se duc copiii acestia? Nu se regasesc nicaieri. Este o abordare de sistem, avem nevoie de decizii. Partea de invatamant profesional dual este de asemenea important si cu sens pentru mine. De ce? Este o schimbare de paradigma. Din pacate, realitatea ne spune ca nu prea ne uitam la piata muncii din varii motive. Un raport pe care il am la dispozitie spune ca sunt zone in care 5-7% din acestia sunt absorbiti de piata muncii. In schimb, in partea cealalta, in invatamantul dual, pana la 95% din absolventi se duc pe piata muncii. Trebuie sa discutam, sa vedem cum arata aceasta harta a optiunilor. Trebuie sa faci cu responsabilitate, poti marca o viata”, a mai spus ministrul Educatiei.
Granturi pentru profesori
Cadrele didactice cu initiativa, care au demonstrat ceva sau sunt dispusi sa se implice mai mult in scoli trebuie stimulati. Este ceea ce crede ministrul ca trebuie realizat in scoli, mai ales in mediul rural, acolo unde resursele sunt limitate.
„Vom da granturi scolilor astfel incat profesorii, cei care aduc inovare in sala de clasa in lucrul cu elevii, ii stimuleaza sa faca filmulete, tot felul de lucruri de genul acesta, concursuri, sa aiba un venit relativ constant pe doi-trei ani. E un venit suplimentar, luna de luna, macar zece luni pe an, pentru ca avem si vacanta. Eu am in vedere undeva la 10.000 de granturi. Uitandu-ma ca ar putea sa fie cam 10 profesori per grant ar putea sa fie undeva la 100.000 de profesori. Poate este putin din tot ansamblul, dar uitandu-ma pe toata aceasta componenta, mai ales la rural, cred ca miscam lucrurile intr-o dinamica”.
Masterul didactic
Este vorba de un proiect despre care ministrul spune ca anul acesta va porni:
„Programul va fi destul de lung astfel incat sa nu fie doar o serie, sa fie cel putin trei serii de absolventi de master didactic. Parerea mea este ca trebuie sa facem ceva robust si cu sens. Imi doresc sa aducem oameni noi, de calitate. Ei vor fi nuclee care aduc nou si aduc tot ce ne trebuie. Pe de alta parte nu vom uita de cei existenti deja in sistem si care sunt buni, dar au nevoie de putin ca sa fie si mai buni. Apoi, mai este un proiect pe care l-am discutat mult cu organizatiile, un proiect care sa investeasca mult in consilierii scolari pentru ca ei ar trebui sa faca o treaba excelenta in scoala. De obicei sunt utilizati in alte directii decat ar trebui. Avem mare nevoie de ei, de multe ori fac consiliere si cu familiile elevilor. Sunt oameni bine pregatiti multi si mi-ar face placere sa le dam instrumente noi, sa incercam sa ii mobilizam. De la ei am putea avea informatii despre copiii nostri, pentru ca atunci cand afli multe despre cum se comporta iti dai seama ca, poate, intr-o regiune sunt orientati mai mult spre manual, in alta parte mai reflexiv orientati”.
Concursuri pentru directorii de scoli
„In primavara aceasta vom incepe concursurile pentru directori de scoli”, a anuntat ministrul Curaj, afirmand ca metodologia este in pregatire. „Avem nevoie de oameni devotati scolii, care sa puna energie in ceea ce fac„, a mai spus oficialul, amintind ca de sapte ani nu au mai fost organizate concursuri pentru posturile de directori.
