E zi de mare sarbatoare crestina, la 14 octombrie credinciosii ortodocsi slavind-o pe SFANTA PARASCHEVA, protectoarea Moldovei. In popor, Sfanta Parascheva, sau Sfanta Vineri, cum i se mai spune, este perceputa ca sfanta cu suflet bun care ii fereste pe oameni de boli, de grindina, trasnet si pe copii ii apara de deochi.
E zi de post, zi in care nu se munceste si in care, spun batranii, se prezice vremea pe o buna parte din an.
Sfanta Parascheva mai este cunoscuta, popular, ca „Sfanta Vineri de Toamna” sau „luminatoarea casnica a Moldovei”.
In popor, Sfanta Parascheva este perceputa ca sfanta cu suflet bun care ii fereste pe oameni de boli, de grindina, trasnet si pe copii ii apara de deochi. De aici, de la aceasta perceptie, i se mai spune si Sfanta Vineri.
Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol. Se spune ca, pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: „Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34).
Aceste cuvinte o fac sa-si daruiasca hainele sale saracilor.
Dupa o vreme, se retrage in pustie. Urmand sfaturile unor vietuitori alesi, se indreapta spre tinutul Pontului, oprindu-se la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va ramane cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului.
Sfanta a fost ingropata ca o straina, iar moastele i-au fost descoperite ulterior, cand unor crestini li s-a aratat in vis sfanta care le-a zis sa-i dezgroape osemintele pamantesti. Moastele sale au fost gasite intregi si neputrezite, fiind depuse in biserica Sfintilor Apostoli din satul Epivat, pentru inchinare si cinstire. Acolo au stat timp de 175 de ani.
In anul 1223, tarul romano-bulgar Ioan Asan al II-lea a stramutat moastele Sfintei Parascheva la Tarnovo, in Bulgaria. Din a doua jumatate a secolului al XIV-lea, cultul Sfintei Parascheva a trecut si la nordul Dunarii, in cele trei tari romane.
CE NU se FACE si CE se FACE in ziua de 14 octombrie
In primul rand, de Sf. Parascheva nu se mananca de dulce, nu se lucreaza si se da de pomana pentru sufletele celor adormiti. La tara, in aceasta zi, batranii nu faceau nici focul in soba, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.
In traditie se spune ca fetele care cos si care spala in ziua Sfintei Parascheva vor ramane nemaritate. Se spune ca exista pericolul bolilor de ochi si durerilor de cap. Batranii spun ca pot sa apara negi la mana.
Cu toate ca este o zi in care se tine post, fructele inchise la culoare, respectiv nuci, poame in forma de cruce, dar si pepenele rosu, nu se consuma pentru ca amintesc de sacrificiul martiric.
Mai mult, se spune ca in apropierea zilei de 14 octombrie, Sfanta Parascheva se arata in visele multora, uneori pentru alinarea celor bolnavi sau in suferinte sufletesti, alteori pentru a-i dojeni pe cei care fac rau.
Tot in aceasta zi, se prezice vremea. Se spune ca daca este o zi frumoasa sau mohorata, la fel vor fi si celelalte sarbatori de peste an. Si ciobanii anticipeaza vremea in functie de mioarele lor, daca acestea stau adunate una langa cealalta, este semn ca va urma o iarna grea.
Sfanta protejeaza femeile casatorite si le ajuta la nastere, casatoreste fetele si poarta de grija animalelor salbatice.
In aceasta zi, femeile insarcinate trebuie sa imparta bucatele lor copiilor sarmani pentru a avea o nastere fara dureri si pentru ca Sfanta sa le pazeasca copii de deochi si boala.
Mai mult, se spune ca persoanele care nu pot avea copii trebuie sa se roage la Sfanta Paracheva pentru o minune, pentru a mijloci in fata lui Dumnezeu cauza respectiva
