Sarbatoarea Sfantului Gheorghe este tinuta de toti credinciosii în fiecare an pe 23 aprilie (n.r. – joia aceasta) si este considerata ca vestind inceputul verii pastorale. In traditia populara, Sfantul Gheorghe este cunoscut si sub numele de Sangiorz, fiind perceput ca protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor.
Sfantului Gheorghe i se mai spune purtator de biruinta, iar icoanele il infatiseaza pe un cal alb, simbol al puritatii, al luminii, in uniforma militara, strapungand cu sulita un balaur. In calendarul popular, Sangiorz este considerat a fi protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor.
CINE A FOST SF. GHEORGHE
Sfantul mucenic s-a nascut in Capadocia, intr-o familie crestina, si a trait in timpul domniei imparatului Diocleţian. S-a inrolat in armata romana si, parcurgand ierarhia militara, Sf. Gheorghe s-a facut remarcat prin faptele de arme. In ciuda decretului impotriva crestinilor, emis de Diocleţian in 303, Sf. Gheorghe a ales sa-si marturiseasca public credinţa crestina.
Din ordin imperial, sfantul a fost intemntat si supus torturii pentru a-si renega credinta. Loviri cu sulta, lespezile de piatra asezate pe piept, trasul pe roata, groapa cu var, incaltamintea cu cuie, bautura otravita, bataia cu vana de bou si toate celelalte torturi nu au reusit sa-l faca sa renunte la credinta sa.
Martorii suferintelor Sfantului Gheorghe, uimti de puterea sa de a rezista la durere, au renuntat la credinta in zeitati pagane, imbratisand crestinismul. O dovada a sfinteniei sale o reprezinta o minune savarsita de Sf. Gheorghe in timpul intemntarii sale. Atingand trupul unui detinut mort din celula sa, acesta a inviat, convingand-o astfel chiar pe imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, sa se crestineze. Intrucat Sf. Gheorghe a respins oferta imparatului de a-i acorda inalte onoruri in schimbul renuntarii la crestinism, Diocletian a ordonat omorarea prin decapitarea Sfantului Gheorghe.
SFANTUL GHEORGHE – OCROTITORUL MOLDOVEI
Patron al unui numar de tari, regiuni si orase, printre care si municipiul Botosani, Sfantul Gheorghe este de asemenea Ocrotitorul Moldovei, chipul Sfantului fiind reprezentat pe steagul Sfantului Voievod Stefan cel Mare.
Dintre toti Sfintii sarbatoriti in lumea crestina, putini au ajuns la faima de care s-a bucurat, si se bucura, Sfantul Gheorghe, la poporul nostru.
In satele si orasele tarii noastre, foarte multe biserici sunt ridicate in cinstea lui. Multi oameni, barbati si femei, ii poarta numele. De asemenea si multe orase din tara. Al treilea brat al Dunarii, in Delta, se numeste Bratul Sfantului Gheorghe. Se stie, apoi, ca multa vreme ocrotitorul ostirii romane a fost Sfantul Gheorghe. De asemenea, steagul Moldovei, trimis de Stefan cel Mare la manastirea Zografu, din Muntele Athos, are chipul Sfantului Gheorghe, doborand balaurul. Iar acest chip al Sfantului, doborand balaurul, a fost la noi ca un rasunet si ca o chemare a poporului la lupta crestinilor impotriva balaurului vremii, adica a paganilor otomani si impotriva diavolului.
O dovada este si rugaciunea lui Stefan cel Mare, scrisa pe steagul sau: „O, luptatorule si biruitorule, mare Gheorghe, in nevoi si in nenorociri grabnic ajutator si cald sprijinitor, iar celor intristati, bucurie nespusa, primeste de la noi aceasta rugaminte a smeritului tau rob, a Domnului Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Tarii Moldovei. Pazeste-l pe el neatins in lumea aceasta si in cea de apoi, pentru rugaciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca sa Te preamarim in veci. Amin. Si aceasta a facut-o in anul 7008 (1500), in al 43-lea an al Domniei Sale”.
Si in prezent Sf. Gheorghe este considerat ca fiind ocrotitorul („patronul”) Fortelor Terestre Romane.[1]
TRADITII si SUPERSTITII de SF. GHEORGHE
– In ziua Sfantului Gheorghe, crestinii pun la portile caselor crengute de fag, brazde cu iarba verde sau smocuri de iarba in stalpii de sustinere ai portilor.
– Pentru a fi ferite de farmece, vrajitorii si boli, animalele sunt protejate cu crengute de leustean puse la intrarea in grajduri. La tara, se credea ca prin acest ritual oamenii, vitele si semanaturile erau protejate de fortele malefice, ce deveneau extrem de active in acest moment de inceput al anului pastoral.
– Pentru ca membrii familiei sa fie protejati de junghiuri rele si de boli necrutatoare trec prin fumul si flacarile unui foc aprins, iar vitele si casele se afuma, la randul lor, cu tamaie.
– Se mai spune in traditia populara ca de Sfantul Gheorghe ard comorile pamantului, ele putand fi vazute. Cei care le cauta nu trebuie sa scoata nici un cuvant pentru a le putea descoperi, ca nu cumva duhul comorii sa-i amuteasca.
– In noaptea de Sfantul Gheorghe, fetele nemaritate pot vedea chipul ursitulului oglindit intr-un vas cu apa de izvor din care nu s-a baut, daca stau goale intre lumanari aprinse, asezate in forma de cruce.
– Nimeni nu are voie sa doarma in aceasta zi, deoarece se crede ca acel care incalca interdictia va fi somnoros tot anul.
– Pentru a fi aparati de rele, oamenii se cantaresc, astfel ei cred ca vor fi sprinteni pana la anul, cand obiceiul se reinnoieste.
– Urzicatul era un alt obicei de practicat de tinerii din comunitatile traditionale bucovinene. Tinerii se atingeau, pe furis, peste partile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzica, sperand ca astfel vor fi mai ageri, mai harnici si mai sanatosi de-a lungul verii.
– De Sfantul Gheorghe se dau de pomana lapte, branza si cas.
– In comunitatile satesti contemporane se mai pastreaza obiceiul impodobirii stalpilor de la poarta cu ramuri de salcie inmugurita si cu flori galbene de primavara, infipte in brazde inverzite.
Cui spui LA MULȚI ANI de Sfantul Gheorghe:
Peste 900.000 de romani, majoritatea barbati, isi serbeaza onomastica pe 23 aprilie. Astazi isi sarbatoresc onomastica cei ce poarta numele de: Georgeta, Gheorghita, Ghiorghita , Geta, Gheorghe, Ghiorghe, George, Gheorghita, Ghiorghita, Ghita.
