Somnolența diurnă, plânsul facil, dificultatea de concentrare, tulburările alimentare, dificultatea de realizare eficientă a sarcinilor de zi cu zi, energia redusă, tendința la izolare socială și comunicarea redusă, dispoziția deprimată, anxietatea paroxistică, sentimentele de abandon și neputință sunt doar câteva dintre simptomele ce definesc depresia de sărbători – atrage atenția medicul.
Medicul psihiatru Raluca Prepeliță spune că sărbătorile de iarnă ar trebui să fie un prilej de fericire și liniște, perioada Crăciunului, prin magia oferită, fiind considerată cea mai frumoasă din an. Ea recunoaște însă că nu pentru toate persoanele această perioadă este una de vis.
„Singurătatea, depărtarea de cei dragi, amintirile neplăcute ce revin în memorie în aceste clipe, diversele traume sunt doar câteva dintre motivele care determină simptomatologia afectivă negativă din preajma sărbătorilor. La acestea se adaugă contextul pandemic actual, cu debut în anul anterior, care a modificat în sens negativ evoluția afectivității atât la persoanele fără antecedente psihiatrice, cât și la cele aflate deja în tratament”, afirmă dr. Raluca Prepeliță, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași.
Somnolența diurnă, plânsul facil, dificultatea de concentrare, tulburările alimentare, dificultatea de realizare eficientă a sarcinilor de zi cu zi, energia redusă, tendința la izolare socială și comunicarea redusă, dispoziția deprimată, anxietatea paroxistică, sentimentele de abandon și neputință sunt doar câteva dintre simptomele ce definesc depresia de sărbători – atrage atenția medicul.
În opinia Ralucăi Prepeliță, toate aceste simptome se pot afla în relație simbiotică cu un eveniment negativ petrecut în preajma sărbătorilor.
„Factorii externi de mediu (cantitatea de lumină scăzută, vremea mohorâtă), socio-profesionali și financiari contribuie la agravarea simptomatologiei. În contextul pandemiei se adaugă traumele generate de decesul persoanelor dragi, parte din populație fiind în doliu”, a declarat pentru Agerpres dr. Raluca Prepeliță.
Nu de puține ori depresia se asociază frecvent cu ideația și tentativele suicidare, complicând parcursul evolutiv al afecțiunii, necesitând astfel spitalizare continuă în spitalele de psihiatrie pentru tratament de specialitate.
„Identificarea din timp a simptomatologiei și prezentarea în serviciile de specialitate aduc atât un beneficiu pacienților, cât și familiei și terapeuților. Tratamentul medicamentos trebuie continuat și la externare sub supravegherea medicului psihiatru, iar familia are rol atât de suport, cât și de monitorizare a complianței la tratament. Psihoterapia este necesară atât pentru susținere, cât și pentru modificarea comportamentului și a cogniției pacientului. Monitorizarea și supravegherea tratamentului bolilor asociate reprezintă și aceasta un punct de suport în echilibrarea tulburării psihiatrice. Plimbările în aer liber, sporturile de iarnă, petrecerea timpului liber în compania celor dragi, participarea la serbările specifice sărbătorilor, odihna și regimul alimentar echilibrat sunt recomandate pentru a ne întreține starea de bine”, a precizat Raluca Prepeliță.
Conform acesteia, în luna decembrie, la Camera de gardă a Institutului, față de aceeași perioadă a anului trecut, s-a înregistrat o creștere cu aproximativ 15% a cazurilor nou diagnosticate de depresie cu tentativă suicidară prin ingestie de diferite substanțe, prin spânzurare, prin venisecție.
Vârsta pacienților diferă, de la tineri până la pacienți de peste 70 de ani.
„Un astfel de caz este și al unei paciente în vârstă de 78 de ani, din Iași, care s-a prezentat la Camera de gardă a Institutului Socola însoțită de către fiul său pentru o simptomatologie depresivă agravată în context organic, adică suferea de Parkinson, fibrilație atrială, insuficiență cardiacă cronică, cât și în context de doliu, fiica acesteia fiind decedată în urmă cu 3 luni. Din declarațiile fiului, această pacientă prezenta simptomatologie depresivă majoră de aproximativ 10 luni, dar a refuzat constant să fie consultată în serviciile de sănătate mintală din oraș. Faptul că în ultimele două săptămâni simptomatologia s-a agravat – ideație suicidară persistentă, insomnii totale, refuz alimentar, plâns facil și frecvent, sentimente de inutilitate și autoreproș, dispoziție intens deprimată, necomplianță terapeutică, tentativă suicidară prin spânzurare – a fost motivul pentru care fiul său a cerut ajutorul specialiștilor. În prezent, pacienta este încă internată în supraveghere pentru tratament și investigații de specialitate până probabil după sărbători”, a povestit medicul psihiatru Raluca Prepeliță.
