Tuturor celor care isi serbeaza astazi onomastica, LA MULTI ANI!
Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena care se celebreaza anual la 21 ale lunii mai este, se pare, cea mai mare sarbatoare crestina a bisericii ortodoxe din aceasta luna.
Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt cunoscuti drept cei care au dat libertate crestinismului. Despre Imparateasa Elena se spune ca a fost prima femeie care si-a eliberat sclavii si a ajutat crestinii persecutati.
In calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Traditia populara ne spune ca in aceasta zi pasarile de padure isi invata puii sa zboare.
Sfintii Constantin si Elena. Exista, in ziua de Constantin si Elena, si o serie de obiceiuri si superstitii, care fac referire la vara ce urmeaza sa-si faca aparitia, si anume: multi agricultori nu lucreaza, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului, in unele regiuni ale tarii este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca, podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii, ziua de Sfântul Constantin si Elena este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu aghiasma, pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.
Sfantul Constantin a venit pentru crestinii crunt prigoniti vreme de doua secole ca o binecuvantare din partea lui Dumnezeu. Datorita imparatului Constantin si a mamei sale Elena, crestinismul a intrat intr-o perioada de maxima inflorire, numita de cercetatori „Epoca de aur”, in care oameni sfinti si minti luminate, cum ar fi Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie Teologul, au expus in operele lor doctrina si spiritul crestin autentic, a declarat, duminica, pentru MEDIAFAX, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, parintele Constantin Stoica.
Tot mai multi cercetatori sunt de parere ca deciziile imparatului, favorabile crestinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, imparateasa Elena, care, „cu mana de fier si credinta tare”, s-a aflat in permanenta in umbra unicului sau fiu, Constantin.
Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia, ca fiica a unui hangiu. Ea s-a casatorit in anul 270 (pe cand avea 16 ani) cu generalul roman Constantiu Chlorus, iar in anul 272 l-a nascut pe unicul sau fiu, Constantin, in localitatea Naissus (in Serbia de astazi).
In 293, imparatul Diocletian i-a poruncit lui Constantiu sa divorteze si l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. In aceasta calitate, el s-a casatorit cu Teodora, fiica vitrega a imparatului Maximian, cu care a avut inca sase copii. Elena nu s-a recasatorit si a trait in umbra, departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau, pe care l-a sprijinit cu dragoste si afectiune.
In anul 306, fiul sau a fost proclamat de armata romana drept august al Imperiului, imediat dupa moartea lui Constantiu Chlorus. El si-a readus mama la curtea imperiala, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamna prea nobila). In anul 325, Sfantul Constantin i-a oferit Sfintei Elena cea mai mare distinctie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”.
In anul 325, Sfanta Elena a plecat intr-o expeditie la Ierusalim, cu scopul aflarii Sfintei Cruci pe care fusese rastignit Mantuitorul Iisus Hristos. In acele vremuri, Ierusalimul se afla in reconstructia inceputa de imparatul roman Adrian, dupa dezastrul produs de revolta iudaica din anul 70. Acest imparat construise la mormantul Domnului, aproape de Golgota, un templu pagan inchinat zeitei Venus. Locul era cel mai indicat pentru inceperea cautarilor, asa ca sfanta Elena, insotita de sfantul Macarie, episcopul Ierusalimului, au hotarat daramarea templului si efectuarea sapaturilor, care sa scoata la lumina cel mai cinstit obiect crestin. Conform unei traditii, in urma acelor sapaturi au aflat trei cruci, dar nu puteau sa identifice crucea pe care fusese rastignit Iisus, de aceea au atins cele trei cruci de un mort, care a inviat in momentul in care a fost atins cu Crucea Domnului.
In acel moment, Sfantul Macarie a aratat Crucea multimilor adunate si, de atunci, se praznuieste pana astazi Inaltarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie. Imparateasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum si piroanele folosite la rastignirea lui Iisus, pe care le-a pus in capela palatului.
In perioada petrecuta la Ierusalim, Sfanta Elena a inceput constructia unor biserici la mormantul Domnului (Biserica Invierii), in Betleem sau pe muntele Maslinilor. Dupa ce si-a petrecut ultima etapa a vietii la locurile sfinte, in anul 330 a murit. Sicriul ei, o adevarata bijuterie artistica, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.
Sfanta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebita din partea crestinilor. Numele ei, care se traduce ca „faclie”, „torta”, „stralucirea soarelui”, este purtat de nenumarate credincioase. In cinstea ei s-au ridicat biserici, manastiri, asezaminte teologice sau sociale. Ea a fost si ramane un simbol de puritate, dragoste parinteasca, nadejde si credinta autentica.
Pentru grija pe care a aratat-o saracilor si oamenilor simpli, pentru preocuparea intensa fata de problemele crestinismului, dar si pentru evlavia si credinta puternica, imparateasa Elena este cinstita ca sfanta in intreaga crestinatate. In Biserica Ortodoxa, Sfintii Constantin si Elena sunt praznuiti pe 21 mai.
Totodata, Sfanta Elena este si ocrotitoarea arheologilor, datorita demersului ei de a cauta Crucea Mantuitorului.
In decursul domniei sale, Sfantul Constantin cel Mare a luat o serie de hotarari care au schimbat soarta crestinismului.
Astfel, in anul 312 a avut loc batalia de la Podul Vulturului, in care Constantin l-a invins pe Maxentiu. Istoricul Eusebiu de Cezareea (biograful Sfantului Constantin) si apologetul Lactantiu descriu viziunea pe care Sfantul Constantin a avut-o inainte de lupta. Astfel, el a vazut pe cer, ziua, o cruce luminoasa, deasupra soarelui, cu inscriptia „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei invinge). Noaptea, in vis, i s-a aratat Mantuitorul, cerandu-i sa puna pe steagurile armatei sale Sfanta Cruce, ca semn protector in lupta care urma. Acest steag care purta insemnul crestin s-a numit labarum. Pe acest eveniment este pusa, de foarte multi cercetatori, convertirea imparatului la religia crestina.
In ianuarie 313, imparatul Constantin cel Mare a dat un act prin care crestinismul a devenit „religio licita”, adica religie permisa, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasa si morala a doctrinei crestine, a recomandat-o tuturor. Insa Constantin nu a declarat crestinismul religie de stat, cum gresit se afirma uneori. Acest pas a fost facut in anul 380, de imparatul Teodosie cel Mare.
In anul 325, Sfantul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic in localitatea Niceea (in Turcia de astazi). Avand ca prioritate pastrarea unitatii Imperiului Roman, imparatul i-a chemat pe toti episcopii Bisericii pentru a se hotari in problema ereziei lui Arie. Acesta sustinea ca Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci este prima creatura a Tatalui. La acest sinod au participat, conform traditiei, 318 parinti, printre care Sfantul Atanasie cel Mare, Sfantul Nicolae al Mirelor, Sfantul Spiridon al Trimitundei, Sfantul Pafnutie Egipteanul si Osiu de Cordoba. In urma lucrarilor, sinodul a stabilit dumnezeirea Fiului, compunand totodata primele sapte articole din Crez, a fixat data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si a dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca. La sfarsitul lucrarilor, cand Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oara Crezul, Constantin a spus: „Da, acesta este adevarul. Nu sunt teolog, dar simt ca aici este adevarul. Sunt convins ca nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.
In aceeasi perioada, imparatul Constantin a construit o cetate impresionanta, pe malul stang al Bosforului, pe locul vechii cetati Bizantion. Cetatea, care ii va purta numele (Constantinopol), va fi noua capitala a imperiului, care va rivaliza cu vechea Roma. Aici a zidit mareata catedrala inchinata Sfintilor Apostoli, unde a fost si inmormantat.
Pe langa aceste masuri, Sfantul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit in ajutorul crestinilor. In 312 a generalizat duminica drept zi de odihna in intregul imperiu, in 317 a inceput sa bata moneda cu monograma crestina, i-a scutit pe preotii Bisericii de impozite si de armata, a interzis practicarea jertfelor sangeroase, a oferit crestinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.
Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat, pe patul de moarte, de episcopul Eusebiu de Cezareea, biograful si apropiatul sau. A murit la scurt timp in Nicomidia si a fost inmormantat in Constantinopol, in biserica ctitorita de el.
Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt ocrotitorii Catedralei Patriarhale. Ctitorie a voievodului Tarii Romanesti Constantin Serban Basarab (1654-1658), biserica cu hramul „Sfintii Imparati Constantin si Elena” a fost sfintita in 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau.
Catedrala Patriarhala serbeaza luni, hramul istoric si totodata 10 de ani de cand PF Teoctist a primit in dar particele din moastele sfintilor imparati. Cu aceasta ocazie, luni dimineata vor fi scoase in procesiune moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena si ale Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor, care vor fi asezate pe baldachinul din apropierea Catedralei.
Peste 1,1 milioane de femei si aproximativ 640.00 de barbati isi sarbatoresc onomastica luni, de Sfintii Imparati Constantin si Elena, informeaza Ministerul Administatiei si Internelor.
Dintre cei 1.800.634 de romani care isi serbeaza onomastica de Sfintii Constantin si Elena, 640.518 sunt barbati si 1.160.116 sunt femei, potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI).
Dintre femeile care isi sarbatoresc onomastica, 884.229 poarta numele de Elena, 124.773 sunt Ileana si 69.944 se numesc Lenuta. Alte 53.613 de femei poarta numele de Constanta, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana si 1.467 – Nuti.
Majoritatea barbatilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alti 80.037 poarta numele Costel, iar 33.386, Costica. De asemenea, 20.002 de barbati se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi si 315 – Costelus.
