Biserica Ortodoxa ii sarbatoreste vineri pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, cei mai cunoscuti in traditia bisericii, ei fiind totodata si patroni spirituali ai Jandarmeriei Romane.
„Sarbatoarea religioasa are conotatii deosebite pentru toti jandarmii romani, care, asemenea Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, cei care lupta in oastea cereasca pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu, asigura respectarea legilor oamenilor pe pamant”, a explicat purtatorul de cuvat al Patriarhiei Romanbe, parintele consilier Constantin Stoica.
Ziua de 8 noiembrie a inceput a fi praznuita in Biserica ca sarbatoare a ingerilor, in veacul al cincilea si s-a raspandit repede in tot Rasaritul crestin. Vorbind despre ingeri, Biserica ne invata ca sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase lui Dumnezeu, trimisi de acesta sa fie prieteni si ocrotitori ai oamenilor, a mai spus parintele Stoica.
La inceput toti ingerii au fost buni si intelepti. Dupa incercarea la care i-a supus Dumnezeu, inainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, adica cei condusi de Lucifer, s-au razvratit.
„Atunci, spune Scriptura, a fost mare razboi in cer. Mihail si ingerii cei buni au invins, iar cei rai au fost aruncati din cer, devenind demoni. Peste soborul ingerilor buni, Dumnezeu l-a randuit, pe veci conducator, pe Arhanghelul Mihail”, a mai spus parintele consilier Constantin Stoica.
Sfantul Arhanghel Mihai inseamna in limba ebraica, „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „striga”: „Sa luam aminte, noi, care suntem fapturi, ce a patimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum intuneric s-a facut. Cine este ca Dumnezeu?” – si asa s-a intocmit soborul, adica adunarea si unirea tuturor ingerilor. Pe seama sa se pune si calauzirea lui Lot si a familiei acestuia la iesirea din Sodoma, precum si protectia speciala a poporului lui Israel. Ii scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, il sprijina in lupta pe Ghedeon, il mustra pe vrajitorul Valaam si il elibereaza din inchisoare pe Sfantul Apostol Petru. Conform Scripturii, toti mortii vor iesi din morminte la glasul trambitei Sfantului Arhanghel Mihail.
De aceea, Arhanghelul Mihail este considerat capetenia ostilor ceresti-ingeresti, acela care, la sfarsitul lumii, va lupta cu diavolul si despre care se spune ca nu sta in Rai decat in Vinerea Mare si de Pasti, in restul timpului fiind in misiune pe pamant.
Sfantul Arhanghel Gavril inseamna in limba ebraica, „barbat-Dumnezeu”. Numele sau contine concentrat vestea ca Dumnezeu se va face barbat, ca va asuma firea omeneasca. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim si Anei, ca o vor avea pe Maria, desi erau batrani. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria ca il va naste pe Iisus, Gavriil a rostit cel dintai numele lui Isus Hristos si l-a instiintat pe Zaharia de nasterea fiului lui, Inaintemergatorului, Ioan Botezatorul, a vestit pastorilor ca in Bethelem s-a nascut Mesia. Sfantul Gavriil ocroteste fecioarele, mamele si pruncii si duce rugaciunile la Dumnezeu, a adaugat purtatorul de cuvant.
Drept recunostinta pentru acesti doi ingeri, Biserica ortodoxa a randuit ca acestia sa fie pictati pe doua dintre usile Sfantului Altar. Unul cu crini in mana, semn al bunei vestiri, iar celalalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost randuita la poarta Edenului. In popor se spune ca fiecare om are cate un inger pazitor.
In folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decat Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun ca el poarta, uneori, cheile raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor, daca le este harazit sa mai traiasca. De multe ori il intalnim alaturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tuna si trasneste, sau oranduieste singur grindina, cu tunul. El tine si ciuma in frau, asemanator Sfantului Haralambie.
In trecut, in societatea traditionala bucovineana, Arhanghelii erau sarbatoriti pentru ca „ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, rugandu-se lui Dumnezeu pentru sanatatea acestora”. Arhanghelii, in viziunea populara, asista si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele.
In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita „turta arietilor” (arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate. Aceasta turta se arunca in dimineata de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor. Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare in satele si targurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti iar, in biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta.
„Vara Arhanghelilor” tine o zi. Pe langa aceasta, intre Arhangheli si Craciun trebuie neaparat sa mai fie trei-patru zile senine si calduroase, numite „vara iernii”.
In sambata dinaintea sarbatoririi se fac praznice pentru sufletul mortilor. Ofrandele date la pomana pentru morti, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Mosii de Arhangheli”. Fiecare om trebuie sa aprinda o lumanare, care ii va fi „lumina de veci” in lumea de dincolo. Se aprind lumanari atat pentru oamenii in viata, cat si pentru cei disparuti fara lumanare.
