Tot mai mulţi angajaţi din România suferă de epuizare profesională sau burnout, femeile fiind mai afectate decât bărbaţii, arată un studiu realizat de organizaţia neguvernamentală Centrul de Formare APSAP.
Potrivit acestui studiu, printre motivele principale care duc la epuizarea fizică şi mentală se află oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitivă şi lipsa de linişte sau intimitate acasă.
„Tot mai mulţi angajaţi din România suferă de epuizare profesională sau burnout, femeile fiind mai afectate decât bărbaţii. De asemenea, 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea”, arată datele unui studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP, cel mai mare centru de pregătire profesională din ţară.
Printre motivele principale care duc la epuizarea fizică şi mentală se află oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitivă şi lipsa de linişte sau intimitate acasă.
„Studiul nostru, la care au răspuns 2.053 de angajaţi din sectoarele privat şi public, evidenţiază că epuizarea emoţională, fizică şi mentală (cunoscută sub denumirea de Burnout) reprezintă un sindrom real, cu un impact negativ considerabil asupra performanţei angajaţilor, fiind un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat. Mai mult, conform studiilor medicale internaţionale, epuizarea fizică şi mentală declanşează boli cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos, depresie şi alte afecţiuni, care pot afecta grav sănătatea oamenilor. Pe lângă munca în ture şi munca repetitivă, este interesant faptul că românii au declarat că însăşi convieţuirea cu alte persoane într-un spaţiu restrâns îi face să se simtă constant epuizaţi, din lipsa de spaţiu personal, linişte şi intimitate, faţă de cei care locuiesc singuri”, declară Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedinte al Centrului de Formare APSAP.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recunoaşte burnout-ul ca un fenomen asociat muncii, subliniind importanţa gestionării adecvate a stresului ocupaţional, încă din anul 2019. În ţări precum Olanda, angajatul care este diagnosticat cu burnout de către medic beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni, primind 77% din salariu.
În România, burnout-ul nu este considerat încă o boală, dar în prezent există o dezbatere în Senat privind acordarea de concediu medical pentru epuizare fizică.
Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP relevă faptul că femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de muncă în comparaţie cu bărbaţii. Astfel, 33,16% dintre femei au declarat că se simt frecvent epuizate, faţă de doar 20,75% dintre bărbaţi. Deşi femeile tind să muncească mai mult, să fie mai reziliente şi să-şi sprijine mai mult colegii, aceste eforturi suplimentare sunt deseori subapreciate în mediul profesional, evidenţiind impactul disproporţionat al stresului asupra angajaţilor.
Datele colectate relevă faptul că tipul de program de muncă influenţează semnificativ nivelul de epuizare resimţit de angajaţi. Astfel, 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultăţii de a menţine un program de somn regulat şi a odihnei insuficiente. În comparaţie, doar 25,59% dintre angajaţii cu un program flexibil raportează aceeaşi intensitate a epuizării, subliniind impactul negativ al muncii în ture asupra sănătăţii şi energiei angajaţilor.
Munca în ture perturbă odihna şi organizarea unui program de somn constant, iar astfel creşte considerabil riscul de burnout, în timp ce un program flexibil oferă o mai bună gestionare a oboselii.
Persoanele care desfăşoară activităţi repetitive, fără elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare, 42,79% dintre acestea afirmând că se simt frecvent epuizate. În schimb, doar 18,17% dintre cei care desfăşoară activităţi creative experimentează aceleaşi niveluri de epuizare. Rutina poate deveni obositoare, monotonă, spre deosebire de activităţile creative care oferă mai multă stimulare şi varietate.
Persoanele care au o activitate zilnică de rutină sunt mai predispuse la burnout, comparativ cu cele care desfăşoară activităţi recreative, deoarece lipsa de varietate şi monotonia pot contribui semnificativ la epuizarea emoţională şi mentală. Activităţile repetate zilnic reduc motivaţia şi satisfacţia, creând o senzaţie de stagnare şi lipsă de scop, care amplifică stresul şi epuizarea.
S-a constatat o diferenţă semnificativă între nivelurile de epuizare resimţite în funcţie de numărul de persoane care locuiesc în acelaşi spaţiu. Astfel, 65,49% dintre persoanele care împart spaţiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape întotdeauna epuizate, comparativ cu 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.
Conform studiului, persoanele care împart locuinţa cu mai mult de două persoane se confruntă cu un nivel mai ridicat al burnout-ului. Această situaţie poate fi atribuită stresului suplimentar cauzat de lipsa spaţiului personal şi de necesitatea gestionării relaţiilor interpersonale într-un mediu comun. Atunci când trăieşti într-un mediu cu mai multe persoane, poate să apară lipsa intimităţii şi a spaţiului pentru relaxare, ceea ce împiedică odihna şi refacerea adecvată după o zi stresantă de muncă.
În plus, interacţiunile constante cu alţi membri ai gospodăriei pot duce la tensiuni sau conflicte, mai ales dacă există diferenţe de valori sau de stil de viaţă. Această situaţie poate amplifica stresul resimţit la locul de muncă, contribuind astfel la un nivel mai mare de epuizare emoţională şi burnout. Gestionarea responsabilităţilor casnice comune sau a obligaţiilor sociale legate de ceilalţi poate adăuga o presiune suplimentară, împiedicând persoana să se deconecteze şi să-şi reîncarce energia mentală şi emoţională.
Datele arată că lipsa activităţilor recreative este strâns legată de niveluri ridicate de epuizare. 40% dintre persoanele care nu se implică deloc în activităţi recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care desfăşoară mai mult de 12 ore pe săptămână de activităţi recreative.
În schimb, cei care includ activităţi recreative în rutina lor au mai multe şanse să reducă riscul de burnout. Activităţile recreative, cum ar fi sporturile, hobby-urile sau socializarea, oferă o pauză mentală şi contribuie la eliberarea de stres, îmbunătăţind sănătatea mentală şi bunăstarea generală. Aceste activităţi permit persoanelor să se relaxeze, să se încarce cu energie şi să îşi menţină un echilibru sănătos între muncă şi viaţa personală.
Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP subliniază importanţa unor măsuri proactive din partea companiilor pentru a susţine sănătatea mentală şi emoţională a angajaţilor.
„Este crucial ca managerii să identifice şi să trateze rapid situaţiile de burnout şi stres profesional, pentru a asigura atât eficienţa, cât şi starea de bine a echipei. Aceste rezultate relevă o nevoie acută de strategii de management al stresului şi de susţinere a angajaţilor. Printre măsurile recomandate se numără introducerea unor programe de asistenţă psihologică, flexibilitatea programului de lucru şi crearea unor spaţii destinate relaxării la locul de muncă. Fără astfel de intervenţii, burnout-ul reduce productivitatea şi poate cauza probleme de sănătate pe termen lung în rândul angajaţilor”, spun autorii studiului.
Epuizarea psihică şi fizică a devenit o realitate pentru mulţi angajaţi din România, iar acest studiu reflectă necesitatea adoptării unor politici de sprijin la nivel organizaţional. În faţa acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clară de a promova un mediu de lucru sănătos şi echilibrat, pentru a preveni efectele burnout-ului asupra performanţei şi bunăstării angajaţilor.
„Burnout-ul ocupaţional reprezintă o stare de epuizare emoţională, fizică şi mentală asociată activităţii profesionale, care afectează profund gândirea şi emoţiile angajaţilor. Aceasta poate influenţa negativ performanţa şi motivaţia, contribuind la apariţia unor probleme grave de sănătate, precum afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune), scăderea imunităţii, dureri musculare, tulburări endocrine şi ale sistemului nervos, crescând astfel riscul de depresie şi chiar al tentativelor de suicid. Burnout-ul nu înseamnă stres, chiar dacă expunerea la stresul continuu duce la burnout. În acelaşi timp, burnout-ul nu înseamnă depresie. Acesta este mai degrabă un răspuns psihologic la stresul cronic asociat muncii, în timp ce depresia este o tulburare de sănătate mentală mai complexă, care poate apărea independent de stresul de la locul de muncă”, adaugă ei.
Epuizarea, în contextul burnout-ului în rândul angajaţilor, se referă la o stare de oboseală extremă şi de epuizare fizică, mentală şi emoţională, cauzată de expunerea prelungită la stres profesional. Aceasta afectează negativ capacitatea angajaţilor de a-şi îndeplini sarcinile, diminuându-le productivitatea şi afectându-le sănătatea generală şi bunăstarea.
Fondată în 2014, organizaţia neguvernamentală Centrul de Formare APSAP furnizează programe de perfecţionare pentru sectoarele public şi privat din România.
