De luni, 23 februarie 2015, crestinii ortodocsi au intrat in Postul Mare, care precede sărbătoarea Invierii Domnului si Mantuitorului Iisus Hristos. Perioada de postire pentru sarbatoarea Sfintelor Pasti, va dura pana pe 11 aprilie, inclusiv, Pastele urmand sa fie sarbatorit anul acesta incepand cu 12 aprilie.
Multi crestini cred ca a posti inseamna in primul rand restrictii de la mancare. Iata ce spunea parintele Arsenie Boca despre post, punand accent pe „retinerea cu orice chip de la a nu mai judeca” :
“Cei mai multi dintre cei cinstiti pun mare pret pentru un post de mancare… dar asta nu-i destul… Adevaratul post este sufletesc: retinerea cu orice chip de la a nu mai judeca, a nu mai vorbi de rau, un lucru atat de grav si care se face atat de usor… Deci postul adevarat si sufletesc înseamna retinerea de la a vorbi de rau, a te ruga, a-ti da seama cat de departe esti de mantuire, sa te compari cu momentul judecatii sau al mortii tale.”
Tot parintele Arsenie Boca punea accent mare pe iertare, aratand de ce este important ca intrarea in post sa se faca cu sufletul eliberat de orice ura, orice gand rau asupra cuiva.
“Cine nu poate posti? … Cei care nu iarta pe aproapele … De ce nu pot posti acestia? Iata de ce: pentru ca iubesc mai mult pacatul si sfatul diavolului, pentru ca n-au invatat iertarea, pentru ca nu se spovedesc curat cu anii sau cu zecile de ani, si ajung in vorba unei hule rele stricate si nu mai aud cuvantul lui Dumnezeu… Cand aduci darul tau, mai intai te impaca cu vrajmasul tau sau cu fratele tau si apoi vino si adu darul tau. Caci daca tu nu ierti, nici Dumnezeu nu te iarta pe tine si nici darul tau nu se primeste si fara sa-ti ajute Dumnezeu nu poti face nimic. Asadar, cine nu poate ierta nu poate nici posti. Tineti minte!”
Postul Pastilor, Paresimile sau Patruzecimea, adica postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe; de aceea in popor e numit, in general, Postul Mare sau Postul prin excelenta.
Durata aceasta de 40 de zile a Postului Pastilor se intemeiaza pe o traditie vechi-testamentara, de atatea ori atestata cand e vorba de cercetarea si pregatirea sufletului prin masuri divine: potopul, care trebuia sa spele pamantul de pacate, a tinut 40 de zile si 40 de nopti (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mancat evreii mana in pustie, inainte de a ajunge in pamantul fagaduintei (Deut. 7, 7 si 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Iesire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocai (Iona 3, 4-10); Iisus a postit in munte 40 de zile si 40 de nopti inainte de inceperea activitatii publice (Matei 4, 1-2 si Luca 4, 1-2) s.a.m.d.
Daca ne referim la postul care tine de retinerea de la anumite mancaruri, conform traditiei stabilite cu timpul in Biserica, in cursul Postului Mare se procedeaza astfel: in primele doua zile (luni si marti din saptamana prima) se recomanda, pentru cei ce pot sa tina, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare pana spre seara, cand se poate manca putina paine si bea apa; la fel in primele trei zile (luni, marti si miercuri) si ultimele doua zile (vinerea si sambata) din Saptamana Patimilor. Miercuri se ajuneaza pana seara (odinioara pana dupa savarsirea Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite), cand se mananca paine si legume fierte fara untdelemn. In tot restul postului, in primele cinci zile din saptamana (luni-vineri inclusiv) se mananca uscat o singura data pe zi (seara), iar sambata si duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn si putin vin. Se dezleaga de asemenea la vin si untdelemn (in orice zi a saptamanii ar cadea), la urmatoarele sarbatori fara tinere (insemnate in calendar cu cruce neagra): Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul (24 februarie), Sfintii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, inainte-serbarea si dupa-serbarea Buneivestiri (24 si 26 martie), precum si in ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie), iar dupa unii si in Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) si in Duminica Floriilor se dezleaga si la peste (cand insa Bunavestire cade in primele patru zile din Saptamana Patimilor, se dezleaga numai la untdelemn si vin, iar cand cade in vinerea sau sambata acestei saptamani, se dezleaga numai la vin).
De fapt, Postul foloseste si sufletului, si trupului, fiindca intareste trupul si curata si usureaza sufletul. Marii parinti ai Bisericii Ortodoxe Romane spun ca postul dateaza inca de pe vremea lui Adam si Eva. Pomul cunostintei din care Dumnezeu le-a interzis sa manance, era, de fapt, tot o forma de a posti. Apoi, insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos a postit 40 de zile cand s-a aflat pe pamant, inainte de a incepe sa propovaduiasca Evanghelia.
